Cititorii mei

Translate

sâmbătă, 31 martie 2012

Cuvinte de iubire

Eu nu am totul la picioare, Nici nu-mi doresc așa un chin, Pășesc în lumea asta mare Pe-alei trasate de destin. Nu vreau nimic din visul tău, Eu port în mine dragostea Şi-i mulțumesc lui Dumnezeu Pentru ceea ce pot vedea.


Sunt cuvintele rostite
De-atâtea suflete reci,
Care îţi pătrund în minte
Şi te dor, te dor, pe veci.
Sunt cuvinte ce lovesc
Cu-adevărul lor profund
Dar, care te lecuiesc
Şi-ţi rămân mereu în gând.

Sunt cuvintele nespuse
De privirile stângace,
Iubitoare
şi supuse,
Ce vor lini
ştite și pace.

Sunt cuvinte amăgitoare
Fără tihnă şi sfârşit
Ce lovesc cu disperare
Chiar dacă nu ai greşit.

Sunt cuvinte nerostite,
Ghemuite în privire,
Cu sufletul căptuşite,
Ce-
şi au rostul în iubire.

Sunt cuvintele pe care
Uit mereu să le rostesc,
Dacă tăcerea te doare,
Nu uita cât te iubesc!







vineri, 30 martie 2012

Petală plutitoare



Sunt o petală rătăcită
În palma ta, de fericire,
Renasc în lumea împietrită
Și-mi scald ființa în iubire.

Sunt petala-înmiresmată
Cu-a ta iubire, neumbrită
De nicio ploaie camuflată,
De nicio boare otrăvită.

Sunt o petală plutitoare
Pe-oceanul dragostei imens
Ce mi-l așteri, ducând în zare
Iubirea picurată-n vers.

Sunt petală alcătuită
Din iubire adevărată,
Din sufletul tău pornită,
În viaţa mea picurată.





miercuri, 28 martie 2012

Din glasul tău

Eu nu am totul la picioare, Nici nu-mi doresc așa un chin, Pășesc în lumea asta mare Pe-alei trasate de destin. Nu vreau nimic din visul tău, Eu port în mine dragostea Și-i mulțumesc lui Dumnezeu Pentru ceea ce pot vedea.



Un strop de verde, picurat
Din glasul tău, la asfințit,
Sufletul mi-a îmbălsămat
Și zâmbetul mi-a revenit.

Un fir de gând misterios
Ți-a șoptit care-mi era vrerea,
Din glasul tău armonios
Mi-am însușit toată puterea.

Din ochii tăi am luat culoare
Să pictez versu-înfometat
De dragoste și de candoare,
Și-n glasul tău l-am completat.

Mi-am luat secunda de iubire
S-o port în visul următor,
Ca pe o trenă cu safire
Ce-mi spală ochii de-al tău dor.




marți, 27 martie 2012

Fără argumente

Eu nu am totul la picioare, Nici nu-mi doresc așa un chin, Pășesc în lumea asta mare Pe-alei trasate de destin. Nu vreau nimic din visul tău, Eu port în mine dragostea Și-i mulțumesc lui Dumnezeu Pentru ceea ce pot vedea.



Numai o parte dintre voi
Ați putea să înmuguriți,
Dacă ați proceda ca noi,
Orice va fi, să vă iubiți.

Să-așterneți iubire pură
Peste tot ce vă-înconjoară,
Chiar dacă-n suflet arsură
Veți simți seară de seară.

Numai o parte dintre voi,
Partea aceea minunată,
Care-ați trecut prin vânt și ploi,
Veți cerne dragostea curată.

Să-împletiți vii sentimente
Din lacrimi sau din dor imens,
Fără a cere argumente,
Să dăruiți suflet intens.

Noi ne iubim fără oprire,
Noi ne iubim cu-adevărat
Iar viata noastră în iubire
Se construiește neîncetat.


luni, 26 martie 2012

Deasupra lumii

Eu nu am totul la picioare, Nici nu-mi doresc așa un chin, Pășesc în lumea asta mare Pe-alei trasate de destin. Nu vreau nimic din visul tău, Eu port în mine dragostea Și-i mulțumesc lui Dumnezeu Pentru ceea ce pot vedea.



Mi-e teamă c-am să plâng și-n astă seară,
De dorul tău, sau poate din prostie,
Poate că depărtarea mă doboară
Sau mă-întărește, cine să mai știe...

Mi-e teamă c-am să strâng un val de lacrimi
Să-ți spăl făptura-n visul viitor,
Să scap din ale lanțurilor patimi
O noapte doar, să am somnul ușor.

Mi-e teamă că-ți voi picura pe plete
Iubirea mea fierbinte, nesfârșită
Și vom tr
ăi, iubite, pe-îndelete,
Iubirea noastră, neasemuită.

Mi-e teamă că mă voi topi-n iubire,
Că mă vei inventa mult mai frumoasă
Și vom pluti etern prin fericire
Deasupra unei lumi mult prea geroasă.




duminică, 25 martie 2012

A iubi

Eu nu am totul la picioare, Nici nu-mi doresc așa un chin, Pășesc în lumea asta mare Pe-alei trasate de destin. Nu vreau nimic din visul tău, Eu port în mine dragostea Și-i mulțumesc lui Dumnezeu Pentru ceea ce pot vedea.


Dac-a iubi e o greșeală,
Mă lasă, te rog, să greșesc
Pentru că-n viața mea banală
Altfel, n-am de ce să trăiesc.

Dac-a iubi e o eroare
Pe care o repet mereu,
Risc să greșesc în continuare
Oricât mi-ar fi de dor și greu.

Dac-a iubi curat și simplu
Doi ochi care m-au fermecat
Deși, de lacrimi mă tot umplu,
Voi iubi cu adevărat.

Dac-a iubi fără vreo plată,
Este imensa mea greșeală,
Te voi iubi doar viața toată,
Riscând să par o anormală.

Dac-a iubi, pe-aceasta lume
E un ridicol sentiment,
Te voi iubi, orice ai spune,
Nu doar din simplu-amuzament.


Sunt doar a ta

Eu nu am totul la picioare, Nici nu-mi doresc așa un chin, Pășesc în lumea asta mare Pe-alei trasate de destin. Nu vreau nimic din visul tău, Eu port în mine dragostea Și-i mulțumesc lui Dumnezeu Pentru ceea ce pot vedea.


Sunt visul cel răpit de geană
În clipele când s-au deschis,
Sunt sărutarea ce te cheamă
Să ne hrănim cu fulgi de vis.

Sunt visul împletit de tine
În nopțile care urmează,
Sunt primăvara care vine
Și steaua ce te luminează.

Sunt raza care te-înconjoară
Cu brațe-avide de dorință,
Sunt visul alb din prag de seară,
Sunt doar a ta, a ta ființă.




Nu mai exiști

Eu nu am totul la picioare, Nici nu-mi doresc așa un chin, Pășesc în lumea asta mare Pe-alei trasate de destin. Nu vreau nimic din visul tău, Eu port în mine dragostea Și-i mulțumesc lui Dumnezeu Pentru ceea ce pot vedea.


De ce-mi mai ieși astăzi în cale,
De ce-mi aduci atâtea flori,
În ciuda depărtării tale
Te-am așteptat de mii de ori.

De ce mă tulburi și-mi strecori
Zeci de-amintiri în buzunar,
De ce-mi zidești albastre zori,
Năruind orice calendar.

De ce-mi mai ieși astăzi în cale,
De ce-mi mai măsori ochii triști,
De mult m-am îmbrăcat în zale,
De mulți ani, tu, nu mai exiști.




Un zbor spre Marte

Eu nu am totul la picioare, Nici nu-mi doresc așa un chin, Pășesc în lumea asta mare Pe-alei trasate de destin. Nu vreau nimic din visul tău, Eu port în mine dragostea Și-i mulțumesc lui Dumnezeu Pentru ceea ce pot vedea.


Un zbor de-o clipă-n miez de zi,
O sărutare-n grabă,
Să pot visa, să pot zâmbi,
Să-ți port ca pe-o podoabă
Iubirea-n piept și gând.

Un zbor spre Marte într-o clipă
Precum un vis grăbit,
Să pot zbura doar cu-o aripă
Mereu spre răsărit,
Iubirea-ți culegând.

Un zbor firav cât o clipire
La pieptu-ți să plutesc,
Să nu mă satur de iubire
Dintr-un motiv firesc,
Te pot iubi oricând.

Un zbor firav să zămislim
Pentru o viaţă-ntreagă,
Iubirea-n suflet să clădim
Ca pe-o sfântă podoabă
În inimă arzând.




sâmbătă, 24 martie 2012

În ciuda înserării

Eu nu am totul la picioare, Nici nu-mi doresc așa un chin, Pășesc în lumea asta mare Pe-alei trasate de destin. Nu vreau nimic din visul tău, Eu port în mine dragostea Și-i mulțumesc lui Dumnezeu Pentru ceea ce pot vedea.


Cum se face că-ntr-o lume
În care totu-i trecător,
Stau și scriu, de parc-aș spune:
"Mâine s-ar putea să mor"?!?

Cum se face că n-am tihnă
Până nu aștern un vers,
De parcă a mea odihnă
Ar distruge-un Univers?

Cum se face că-ntr-o clipă
Totu-n jurul meu îngheață
Iar, în alta se înfiripă
O iubire cât o viaţă?

Cum se face că-ntr-o viață
Toți urcăm firesc pe trepte,
Dar, uităm de dimineață
Să-mpletim vise deștepte?

Cum se face că iubirea
Devine tot mai plăpândă
Totuși, visăm nemurirea
În orice zi și secundă?

Cum se face că o mână
Pe-alta o poate spăla
Dar, când palmele adună
Vis, nu-l putem modela?

Cum se face c-aleg drumul
Plin de spini și cu efort
Îmi înlătur apoi fumul
Să văd soarele din port?

Cum se face că-întrebării
Nu-i găsesc mereu răspuns
Dar, în ciuda înserării
Stelele-n mine-au pătruns?





joi, 22 martie 2012

Rămân în urmă

Eu nu am totul la picioare, Nici nu-mi doresc așa un chin, Pășesc în lumea asta mare Pe-alei trasate de destin. Nu vreau nimic din visul tău, Eu port în mine dragostea Și-i mulțumesc lui Dumnezeu Pentru ceea ce pot vedea.


Iubitul meu, pe zi ce trece
Simt că rămân î
n urma ta,
Versu-mi devine tot mai rece,
Mult mai fierbinte-i dragostea.

Cuvântul meu n-are putere,
Nu-l mai găsesc
cum îl găseam
Dar, glasul tău dă mângâiere
Iar, cu el, tot ce-mi doresc am.

Sunt împlinită, am iubire,
Iubesc enorm, iubesc curat,
Am cer senin și fericire,
Iubesc un sufl
et nepătat!

Iubirea ta e mai aprinsă,
Mai minunată, dragul meu,
Am inima de dor învinsă
Și-i mulțumesc lui Dumnezeu!




marți, 20 martie 2012

Insomnia

Eu nu am totul la picioare, Nici nu-mi doresc așa un chin, Pășesc în lumea asta mare Pe-alei trasate de destin. Nu vreau nimic din visul tău, Eu port în mine dragostea Și-i mulțumesc lui Dumnezeu Pentru ceea ce pot vedea.


Timpul m-a cuprins în gheară,
Simt cum sfâşie secunde,
Parcă era glaciară
Şi-ar dori să mă inunde.

Mă loveşte peste gânduri,
Peste noaptea bântuită
L-aş ascunde prin rânduri
Dar, mă simt prea obosită.

Simt secunda cum se scurge
Ca un firicel de apă,
Sufletul în mine plânge,
Inima în mine crapă.

Somnul nopţii rătăcește
Bezmetic printre himere
Ce-n adâncuri răscolește
Praful de pe etajere.

Timpul sfâşie minutul
Şi secundele din mine,
Vieţii-i smulge conţinutul,
Noaptea vine, vine, vine.

Insomnia mă pătrunde
Ca cerneala în stilou,
Curg imensele secunde
Într-un plânset cu ecou.




Sunt un simplu călător

Eu nu am totul la picioare, Nici nu-mi doresc așa un chin, Pășesc în lumea asta mare Pe-alei trasate de destin. Nu vreau nimic din visul tău, Eu port în mine dragostea Și-i mulțumesc lui Dumnezeu Pentru ceea ce pot vedea.



Sunt o filă ghemuită
Undeva, într-un sertar,
Nescrisă, îngălbenită,
Fără vreun destinatar.

Sunt o filă prăfuită,
În sertarul mijlociu
Aruncată şi lovită
De-ntuneric şi pustiu.

Sunt o filă folosită
Pentru a seca izvoare
Şi cascada neoprită
A lacrimilor amare.

Sunt o filă gârbovită
De istorie şi dor,
Cu cerneală, ades, stropită,
Sunt un simplu călător.




Refuz

Eu nu am totul la picioare, Nici nu-mi doresc așa un chin, Pășesc în lumea asta mare Pe-alei trasate de destin. Nu vreau nimic din visul tău, Eu port în mine dragostea Și-i mulțumesc lui Dumnezeu Pentru ceea ce pot vedea.


Nu te-apropia de mine,
Stai, te rog, în umbra mea!
Te-asigur că-i mult mai bine
Să pui zahăr în cafea.

Nu-mi lua lacrimile-n seamă
E-un izvor, nu o cascadă,
În niciun caz nu te cheamă
Chiar de le-am pierdut pe stradă.

Nu te-apropia prea tare,
Nu sunt îndeajuns de clară?
Lasă-mi paşii pe trotuare
Şi lacrima-n călimară.

N-am nevoie de lalele!
N-am nevoie de-amintiri,
Lasă-mi lacrimile mele,
Nu-i nevoie să le-admiri!

Nu-mi spune cât m-ai iubit,
Nu-s singură pe pământ,
Dumnezeu m-a dezrobit,
N-am să te duc în mormânt.

Nu mai eşti pe locul care
Ți-aşternusem puf de rouă,
Ai un loc bun în uitare,
Chiar dacă cerul mai plouă.

Nu pune sare pe rană,
Nici cu miere polifloră
Nu-ndulceşti lacrima-n cană,
Dacă floarea-i carnivoră.

Nu-i aşa de lungă viaţa
Cum am vrea noi, s-o jonglăm
Şi-ntr-o zi, lovindu-i faţa,
Tot ce-a fost să anulăm.

Nu am loc pe-acesta filă
Zilnic să-ţi refuz cuvântul,
Ştii cât sunt de dificilă
Şi nu mă doboară vântul.

Nu-mi mai strica dimineaţa
Repetând ca papagalul,
Eu îmi trăiesc simplu viaţa
De când te-ai retras ca valul.










luni, 19 martie 2012

Mult mai bogată

Eu nu am totul la picioare, Nici nu-mi doresc așa un chin, Păşesc în lumea asta mare Pe-alei trasate de destin. Nu vreau nimic din visul tău, Eu port în mine dragostea Şi-i mulțumesc lui Dumnezeu Pentru ceea ce pot vedea.


Pot să-mi împletesc din lacrimi
Versuri pentru-o viată întreagă,
Pot s-adun, din multe inimi,
Durerea, într-o desagă.

Pot să-mi fac drum viu, prin neguri
Chiar cu aripile frânte,
Pot de-asemeni, printre muguri
Să fac iernile să cânte.

Pot muri pentru o secundă,
Ştiu că mă vei reinventa,
Mult mai duioasă şi mai blândă
Decât puteam eu exista.

Pot lua dintr-un crâmpei de cer
Un nor imens, să-i pun culoare
Din curcubeul efemer
Reinventând zare cu zare.

Pot chiar în lacrimi să mă scald,
Din cele pline de suspine,
Dar, ochii tăi îmi dau smarald
Să ating culmile alpine.

Pot primi-n dar bolta înstelată
Sau doar un fulg firav de nea,
Cu ochii tăi sunt mai bogată
Decât oricine-altcineva.










duminică, 18 martie 2012

Fiinţa care te iubeşte

Eu nu am totul la picioare, Nici nu-mi doresc așa un chin, Pășesc în lumea asta mare Pe-aleitrasate de destin. Nu vreau nimic din visul tău, Eu port în mine dragostea Și-imulțumesc lui Dumnezeu Pentru ceea ce pot vedea.



Sunt sufletul ce se hrăneşte,
Cu ochii tăi, din zori,
Fiinţa care te iubeşte
Fără să-ţi ceară flori.

Sunt sufletul ce te doreşte
Cât tot cerul cu stele,
Fiinţa care te iubeşte
Fără mii de lalele.

Sunt sufletul ce te hrăneşte
Cu dragoste mereu,
Fiinţa care te iubeşte
La bine şi la greu!




Neîncetat mă iubeşti

Eu nu am totul la picioare, Nici nu-mi doresc aşa un chin, Păşesc în lumea asta mare Pe-alei trasate de destin. Nu vreau nimic din visul tău, Eu port în mine dragostea Şi-i mulţumesc lui Dumnezeu Pentru ceea ce pot vedea.


Sunt zile şi nopți când aş vrea să te uit,
Să-mi lepăd cămaşa de vise
Dar, ceru-i prea cald, pentru noi şlefuit
Iar, stelele-n el stau aprinse.

Sunt zori şi amurguri când încă te chem
Să bem elixirul iubirii,
Pe pagina vieţii vibrând să veghem
Aroma ce-o dau trandafirii.

Sunt clipe şi ore când sorbim intens
Din cupa iubirii fireşti,
Când viaţa se-aşterne pe oricare vers
Iar, tu neîncetat mă iubeşti.

Sunt slove şi rime ce-şi pierd din contur
Când glasul tău nu le-ndulcesc,
Eşti tot ce-am mai sfânt, mai curat şi mai pur,
Eşti omul pe care-l iubesc!


sâmbătă, 17 martie 2012

Tăcerea care zbiară

Eu nu am totul la picioare, Nici nu-mi doresc așa un chin, Pășesc în lumea asta mare Pe-alei trasate de destin. Nu vreau nimic din visul tău, Eu port în mine dragostea Și-i mulțumesc lui Dumnezeu Pentru ceea ce pot vedea.



Sunt o frunză fără crâng,
Fără-acel ce mă iubește,
Aripile mi se frâng,
Versul mi se încâlcește.

Sunt vântul ce se-ntețește
Fără glasul lui divin,
Fără-acel ce mă iubește
Sunt un cer cu lacrimi plin.

Sunt tăcerea care zbiară
Din rărunchii pieptului,
Fără de a mea comoară
Sunt doar pana corbului.

Sunt istoria durerii
Fără leac pe-acest pământ,
Sunt strigătul disperării
Și tăcerea din mormânt.





vineri, 16 martie 2012

Sărut de curcubeu

Eu nu am totul la picioare, Nici nu-mi doresc așa un chin, Pășesc în lumea asta mare Pe-alei trasate de destin. Nu vreau nimic din visul tău, Eu port în mine dragostea Și-i mulțumesc lui Dumnezeu Pentru ceea ce pot vedea.



Sunt o carte răsfoită
Numai de al tău sărut,
Gingăşia împletită
Într-un vis neînceput.

Sunt izvor cu apă vie,
Curg fierbinte peste nori,
Doar sărutul tău mă-învie
Într-un Paradis de flori.

Sunt cascadă de iubire,
De-a ta gură, zămislită
În susur de fericire
Precum lava biruită.

Sunt din lacrimă răpită,
În sărut înve
şmântată,
De ochii tăi absorbită,
Cu iubire parfumată.

Sunt un freamăt desluşit
Doar sub buzele-
ţi flămânde,
Căldura m-a copleşit,
Sufletul simt că-mi pătrunde.

Sunt un lan de maci, sub soare,
Sărutat de curcubeu,
Numai tu îmi dai splendoare,
Numai tu, iubitul meu.





joi, 15 martie 2012

Topită-n ochii unui Leu

Eu nu am totul la picioare, Nici nu-mi doresc așa un chin, Pășesc în lumea asta mare Pe-alei trasate de destin. Nu vreau nimic din visul tău, Eu port în mine dragostea Și-i mulțumesc lui Dumnezeu Pentru ceea ce pot vedea.

Sunt într-o barcă de salvare
Cum n-am mai fost în viața mea,
Cu brațe calde, primitoare
Ce-mi dau aripi, să pot zbura.

Sunt cum am fost dintotdeauna,
Mereu cu suflet transparent,
Sunt rea, fiindcă urăsc minciuna
Și fardul de pe aparent.

Sunt eu, un strop de suferință
Topită-n ochii unui Leu,
Ce mă iubește cu credință
Iar, eu îl voi iubi mereu!

Sunt prea puțin interesată
De vreo părere oarecare,
O viață am și-s alinată
De-a mea bărcuță de salvare.



miercuri, 14 martie 2012

Știu cine sunt

Eu nu am totul la picioare, Nici nu-mi doresc așa un chin, Pășesc în lumea asta mare Pe-alei trasate de destin. Nu vreau nimic din visul tău, Eu port în mine dragostea Și-i mulțumesc lui Dumnezeu Pentru ceea ce pot vedea.

Știu cine sunt, știu cine-am fost,
Știu ce doresc să fac de-acum,
Nu pot păși fără de rost
Pe-alei cu spini, am un alt drum.

Știu ce-am uitat și ce-am iubit,
Știu cât de mult am insistat
Să-mi croiesc drum spre infinit,
Știu și în ce te-am ambalat.

Știu și n-aș vrea să retrăiesc
Nicio secundă din trecut,
Acum e timpul să zâmbesc,
Destul în lacrimi am zăcut.

Știu totul, încă n-am uitat,
Știu câte flori mi-ai dăruit,
O noapte întreagă am dansat,
Știu și câți ani m-ai bântuit.

Știu cât timp mi-ai pătruns în vis,
N-am băut apă de-amnezie,
Știu rând cu rând, tot ce am scris
Dar, revenirea-i prea târzie.

Știu ce-am trăit, n-am cum uita
Nici lacrimi nu mai am de dat,
Prea multe-au curs în urma ta,
Cerul a fost prea înnorat.

Știi cât a fost rana de-adâncă?
Știi cât de mult m-am frământat?
Știi c-ai lăsat pe suflet, stâncă?
Știi cât de mult te-am așteptat?

Știi banca-aceea blestemată
Pe care mi-ai spus c-ai să pleci?
Ea nu v-a uita niciodată,
Nici ea, nici strâmtele poteci.

Știi liniștea să-mi tulburi, iară,
Fără să te gândești măcar
Că nu te-aștept seară de seară
Și orice-ai face e-n zadar.

Știi că nu pot răni ca tine,
Știi că iubesc sincer, curat,
Tu mi-ai ars sufletul din mine
În clipele când ai plecat.

Știi totul dar, nu știi nimic,
Eu am rămas, tu ai plecat
Să te îmbogățești un pic,
Să rămâi nu te-am implorat.

De-acum mă lasă, mi-este bine
De-acum m
ă lasă să trăiesc
Nu vreau s
ă mai aud de tine,
Alți ochi îmi e dat să iubesc.

Știu că nu-i doar o întâmplare
Știu că n-ai cum să înțelegi,
E prea târziu pentru iertare,
Ești liber, orice drum s-alegi!


marți, 13 martie 2012

Doar un cuvânt

Eu nu am totul la picioare, Nici nu-mi doresc așa un chin, Pășesc în lumea asta mare Pe-alei trasate de destin. Nu vreau nimic din visul tău, Eu port în mine dragostea Și-i mulțumesc lui Dumnezeu Pentru ceea ce pot vedea.



Să-mi spui să tac când aberez,
Să-mi spui orice, când tac prea mult,
Să mă întrebi de ce vibrez
Chiar și când șoapta ți-o ascult.

Să-mi spui doar un cuvânt șoptit
Din cele două repetate
De amândoi, la infinit,
Aproape-n fiecare noapte.

Un sunet doar să îmi rostești,
Șuvoi de vers vei îndulci,
Voi știi cât de mult mă iubești
Iar, eu enorm te voi iubi.



luni, 12 martie 2012

Acreditare

Eu nu am totul la picioare, Nici nu-mi doresc așa un chin, Păşesc în lumea asta mare Pe-alei trasate de destin. Nu vreau nimic din visul tău, Eu port în mine dragostea Şi-i mulțumesc lui Dumnezeu Pentru ceea ce pot vedea.


Sunt doar deşertul însetat
Veşnic, de-a ta sărutare,
Stelele am acreditat
Să îţi trimită înştiinţare.

Sunt prea reci în astă seară,
Parcă nici nu m-ar fi simțit
Cât îmi e viaţa de amară
Fără de tine-n asfin
ţit.

Sunt zgribulită-n col
ţ de casă
Căutându-
ţi ochii luminoși,
Glasul tău cald nu mă mai lasă
În gheara norilor
ţepoşi.

Sunt curioasă cine oare
Ți-a șoptit că am lăcrimat
În lipsa ta, de-ai pus culoare,
Pe curcubeu și m-ai calmat.

Sunt mulţumit
ă că exiști
Chiar dacă mi-ai luat inima,
Ochii mei nu mai pot fi trişti
Când am în schimb dragostea ta.





duminică, 11 martie 2012

Te iubesc la nesfârșit!

Eu nu am totul la picioare, Nici nu-mi doresc așa un chin, Pășesc în lumea asta mare Pe-alei trasate de destin. Nu vreau nimic din visul tău, Eu port în mine dragostea Și-i mulțumesc lui Dumnezeu Pentru ceea ce pot vedea.



Sunt doar un simplu trecător,
Născut în noapte, undeva,
Prin furtuni, lacrimă şi dor
Dar, caut a le arhiva.

Sunt picătura de cerneală
Ce lasă-n urma stropi ciudați,
Coborând din lumea astrală
Pe norii mei nenumărați.

Sunt o clepsidră răzvrătită
În ciuda clipelor, tot curg
Zburând cu rănile pe-aripă
Din zori de zi până-n amurg.

Sunt cartea-n care se discerne
Cuvântul ce mi-l dăruiesti,
Cu el mereu să pot așterne
Dragostea noastră ca-n povesti.

Sunt tu, când pun în versuri dor
Și eu, când modelez cuvântul,
Când mă iubești și te ador
Cum n-a iubit întreg pământul.

Sunt cartea fără de coperți,
Uitată-n raftul prăfuit,
Tu mă citești şi mă răsfeţi,
Eu te iubesc la nesfârșit!


Amintiri din călimară

Eu nu am totul la picioare, Nici nu-mi doresc așa un chin, Pășesc în lumea asta mare Pe-alei trasate de destin. Nu vreau nimic din visul tău, Eu port în mine dragostea Și-i mulțumesc lui Dumnezeu Pentru ceea ce pot vedea.



Fumul dens mă înconjoară
Ieșit dintr-o lampă veche,
Adormise-n călimară,
Acum plânge la ureche.

Caută a mea căldură
De care-a fugit cândva,
Sperând că din picătură
Va mai curge lacrima.

Amintirile lovesc
Precum pașii cei grăbiți,
Nu am cum să-i îmblânzesc,
Anii-s mult prea prăfuiți.

Peste ei s-au așternut
Zeci și sute de cuvinte,
Rămâi lespede-n trecut,
Eu pășesc demn înainte.



sâmbătă, 10 martie 2012

Înveșmântată-n ochii tăi

Eu nu am totul la picioare, Nici nu-mi doresc așa un chin, Pășesc în lumea asta mare Pe-alei trasate de destin. Nu vreau nimic din visul tău, Eu port în mine dragostea Și-i mulțumesc lui Dumnezeu Pentru ceea ce pot vedea.


Înveșmântată-n ochii tăi
Mă scald în roua dimineții,
Să uit de anii reci și grei
Ce-au hrănit lacrima tristeții.

Sorb pacea blândei primăveri
Din ochii verzi, adânci și calzi,
Cu alinarea ce-mi oferi
Împletesc veșnicia-n brazi.

Înveșmântată-n ochii tăi
Prind aripi vaste peste munți,
În gheață deslușesc văpăi
Îngemănate-n pași mărunți.

Absorb din ochii tăi smarald
Să-mi răsfăț aspră dimineața,
Cu vis aprins în lapte cald
Îmi îndulcesc de-a pururi viața.

Înveșmântată-n ochii tăi,
Sub cerul nostru azuriu,
Pun rămășag pe cel dintâi
Sărut, că-n versuri te descriu.