De-atâtea ori m-am simţit o nălucă Înveşmântată-n arşiţă şi ger Încât, din suflet, lacrima-mi usucă Versul, pe care pot să-l mai ofer. De-atâtea ori mi-am parfumat veşmântul Pe norii mei, numai ai mei de-o viaţă Încât, acum, când dăruiesc cuvântul Mă-mbogăţesc cu încă o speranţă.
joi, 8 aprilie 2010
N-aş vrea să uiți iubirea
N-aş vrea să uiți iubirea
Pe unde rătăcești...
Sau s-o pierzi undeva...
Tu-mi spui că mă iubești
Și pe munți de-ai urca,
Oriunde-o porți cu tine...
Dar... chiar o fi aşa?
Chiar îți e dor de mine?
Atunci străbate lumea,
Pune-ți aripi și-n zbor
Vino în calea mea!
Că-mi este tare dor
În ochii să te privesc,
Să-mi șoptești un cuvânt,
Sărutul să-ți primesc,
Ruine de iubire
N-aş vrea să mai străbat,
Din drumul cu safire
Prin care m-ai purtat.
N-aş vrea să mai pășesc
Spre un abis hidos
Nu vreau să rătăcesc,
Să uit ce-a fost frumos...
Prin sloi-uri reci nu vreau
Din nou să mai pășesc...
Doar un sărut să-ți iau...
Să-ți spun doar... te iubesc!
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Si eu te iubesc mult de tot dar tu stii asta cred eu nu ?
RăspundețiȘtergereTE IUBESC MULTTTTTTTTTT
Stiu, simt, dar se tot ivesc
RăspundețiȘtergereValuri care ne lovesc
SI-as vrea zi de zi sa-mi spui
Ca pe a ta bolta nu-i
Stea mult mai stralucitoare
Ca iubirea noastra mare.
TE IUBESC!