De ce?

De ce eu nu pot spune nu?
De ce nu pot fi cum ești tu?
Cum sunteți voi, toți împreună
Și vă plimbați prin lumea bună,
De ce nu pot și eu uita?
De ce nu te pot evita?
Cum o faci tu de-atâtea ori...
De ce n-am și eu sărbători?
De ce nu pot minții ca mulți?
De ce-mi tot spui și nu-mi asculți
Nici visul până la sfârșit
De ce nu plec când n-am venit?
De ce mă scuz când motiv n-am?
De ce pierd zilnic câte-un gram?
De ce mă doare-aşa de tare?
De ce nu te-nec în uitare?
De ce nu vii în loc să pleci
Și sufletul în mine seci,
De ce îmi ceri să mă prefac
Când toate au câte-un capac?
De ce gândul nu-mi controlez?
De ce oare te tot visez?
De ce iubesc aşa de mult?
De ce-mi doresc să te ascult?
De ce n-am cum să te observ
Și-n mintea mea te tot conserv,
Aşa cum ai fost prima dată
De ce mă simt abandonată?
De ce poți spune că te doare
Enorm de mult în depărtare
Și nu faci nimic s-o scurtezi?
De ce tot spui că mă visezi?
De ce spui că îți este dor
Și nu-ți pui aripi de cocor?
De ce simt că beau iar venin?
De ce zâmbesc și nu suspin?
De ce să-ți fac ție plăcere?
De ce mă sfârșesc de durere?
De ce tot scriu și nu citesc?
De ce enorm te mai iubesc?
De ce zâmbesc fiindcă vrei tu?
De ce eu nu pot spune nu?