De-atâtea ori m-am simţit o nălucă Înveşmântată-n arşiţă şi ger Încât, din suflet, lacrima-mi usucă Versul, pe care pot să-l mai ofer. De-atâtea ori mi-am parfumat veşmântul Pe norii mei, numai ai mei de-o viaţă Încât, acum, când dăruiesc cuvântul Mă-mbogăţesc cu încă o speranţă.
joi, 1 aprilie 2010
Mi-e dor sa-mi scrii un vers
Mi-e noaptea alinată doar de privirea ta,
Mi-e ziua însorită numai când te ascult,
Adorm și mă trezesc cu tine-n mintea mea,
Zi de zi îmi pătrunzi în suflet tot mai mult,
Privirea ta fierbinte venele îmi îngheață,
Tremur ca o nebună și nu o fac din teamă,
Mă ucizi într-o clipă și mă trezești la viață,
Deși încerc mereu să nu te iau în seamă.
Sufăr când uiți de mine doar câteva minute,
Mă prefac că nu-mi pasă, deși știu că mă simți,
Suntem pe-acest pământ suflete abătute
Mi-e dor să mă privești, mi-e dor să mă alinți,
Mi-e dor să-mi dai sărutul care m-a cucerit,
Să-mi scrii un vers din suflet, lacrima să-mi coboare
Mi-e dor să ne iubim aşa la infinit,
Să zburăm amândoi de pe Marte spre Soare.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
â , ă , î , ş , ţ , Â , Ă , Î , Ş , Ţ
Mă cam laud, nu-i aşa ?
Care e părerea ta?
Fii corect şi comentează
Ceea ce te deranjează!