De-atâtea ori m-am simţit o nălucă Înveşmântată-n arşiţă şi ger Încât, din suflet, lacrima-mi usucă Versul, pe care pot să-l mai ofer. De-atâtea ori mi-am parfumat veşmântul Pe norii mei, numai ai mei de-o viaţă Încât, acum, când dăruiesc cuvântul Mă-mbogăţesc cu încă o speranţă.
joi, 15 aprilie 2010
Mi-ai alungat lacrima
M-ai privit, m-ai sărutat, lacrima mi-ai interzis,
Mi-ai dăruit clipa de dor pătrunzându-mi adânc în vis,
Ca-într-o poveste uimitoare de mână ploaia-am înfruntat
Și-într-o secundă de iubire soarelui cer senin i-ai dat,
Zâmbetul l-ai împletit doar cu-un sunet rupt din Rai
Aripi să zbor până la Lună mi-ai plantat când mă sărutai,
Ai tălmăcit cuvinte-alese în cea mai dulce alinare,
Mi-ai alungat lacrima caldă cu-o mângâiere-n depărtare,
M-ai ajutat să fac un pas pe-aleea plină de speranță
S-alung noaptea cea mai crudă din oricare dimineață,
Nu mă judeca iubite, nu mă-întreba ce-am găsit,
Astăzi nu pot să-ți răspund decât: m-am îndrăgostit!
Nu mă alunga cu pietre, Dumnezeu a vrut așa...
Eu să te-întâlnesc pe tine, tu să ieși în calea mea.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
â , ă , î , ş , ţ , Â , Ă , Î , Ş , Ţ
Mă cam laud, nu-i aşa ?
Care e părerea ta?
Fii corect şi comentează
Ceea ce te deranjează!