Nu cer decât minutul meu!

Nu vreau palate şi minuni!
Nu vreau averi, nu vreau nimic!
Nu mai pot suporta minciuni!
Sufletul meu nu-i aşa mic!
Nu cer răsfăţ, nu cer splendoare
Nu cer decât minutul meu
Cel care-mi dă mereu candoare,
Iar martor îmi e Dumnezeu.
Nu cer şi n-am cerut vreodată
Oceane pline de alint,
Iubirea mea e-adevărată
Eu nu vreau să învăţ să mint!
Dar am să-nvăţ să mă urăsc,
Să mă mint c-a fost doar un vis,
Cât un ocean să izvorăsc
Topind tot ceea ce am scris.
Voi învăţa cândva să zbor,
Aripile-mi voi vindeca,
N-am să-ţi vând dorul în obor,
Poate mă voi împiedica,
Sau poate nu, ce mai contează
Tot voi zbura, aşa mi-e scris
Azi tot ce mişcă mă-întristează,
Mâine zâmbesc, ca-n Paradis.