Nu-ţi cer nimic

Tu n-ai să ştii niciodată
De ce-am ochii uzi şi reci,
Inima îndurerată,
Deşi, mereu mă judeci.

Oricâte ţi-aş explica
Nu ai cum să mă-nţelegi,
Eu puteam doar exista,
Tu ai şansa să alegi.

Ca şi tine-n seri de vară,
Mă visam cândva pe-o stea,
Nu am crezut c-o să doară
Din zori, viaţa asta grea.

Nu ai cum, nici nu-ţi pretind
Să simţi ceea ce-am trăit,
Totuşi, ca şi tine tind
Spre albastrul infinit.

Ca şi tine-n seri ploioase
Poate mă credeam o floare,
Însă visele frumoase
Nu au vrut să mă-nconjoare.

Ca şi tine-mi doream clipa
S-o trăiesc din plin, mereu,
Însă mi-am pansat aripa
Din mila lui Dumnezeu.

Pentru-a dărui suspine
Mult efort nu-i necesar,
Însă pentru a face-un bine
E nevoie de mult har.

Nu cer trudă, nici sudoare,
Nu-mi doresc să fiu povară,
Deşi sufletul mă doare,
Nu-mi doresc nicio comoară.

Nu cer să fiu răsfăţată,
Nu am sufletul avar,
Liniştea mult aşteptată
Ar fi mult visatul dar.

Nu îţi cer să mă urmezi,
Nici în lume nu te-alung,
Te implor să îmi urezi
Doar atât: să nu mai plâng.

Nu cer decât minutul meu!

Nu vreau palate şi minuni!
Nu vreau averi, nu vreau nimic!
Nu mai pot suporta minciuni!
Sufletul meu nu-i aşa mic!
Nu cer răsfăţ, nu cer splendoare
Nu cer decât minutul meu
Cel care-mi dă mereu candoare,
Iar martor îmi e Dumnezeu.
Nu cer şi n-am cerut vreodată
Oceane pline de alint,
Iubirea mea e-adevărată
Eu nu vreau să învăţ să mint!
Dar am să-nvăţ să mă urăsc,
Să mă mint c-a fost doar un vis,
Cât un ocean să izvorăsc
Topind tot ceea ce am scris.
Voi învăţa cândva să zbor,
Aripile-mi voi vindeca,
N-am să-ţi vând dorul în obor,
Poate mă voi împiedica,
Sau poate nu, ce mai contează
Tot voi zbura, aşa mi-e scris
Azi tot ce mişcă mă-întristează,
Mâine zâmbesc, ca-n Paradis.

Am vrut

Am vrut să te blestem, din minte să nu-ţi ies,
Am vrut să omor noaptea, să nu te pot visa,
Am vrut să ucid ziua în care te-am ales,
Dar viaţa nu-i un joc, să o pot dezmembra.

Am vrut să primesc floarea din orice colţ ar fi,
Dar glasul tău, doar glasul, e dar dumnezeiesc
Cum pot să mă prefac că nu te pot iubi
Nu îmi laşi nici o clipă să mă împotrivesc,

Am vrut să te anunţ că te-am uitat de mult,
Că-n scrinul cu-amintiri de mult te-am afundat,
Dar mi-ai ucis puterea, glasul de ţi-l ascult
Pieptu-mi ţipă din marea cu valul sacadat.

Ne învelim în iubire

Nu ştiu de unde-ai venit,
Din albastru infinit,
Sau din bolta înstelată,
Dar ai venit dintr-o dată
Să-mi luminezi un nou drum,
De mînă ne luăm de-acum
Şi pornim spre fericire,
Ne învelim în iubire
Şi în sărutări fierbinţi...
Cu vorbe dulci mă alinţi
Şi doar calde mîngîieri
Îmi oferi......... mîine şi ieri
Ca şi astăzi.....şi oricînd,
Eu te voi purta în gînd
Şi-în suflet, ca pe un dar
Vom umple-al vieţii pahar
Cu amintiri minunate
Doar de tine parfumate.

LA MULTI ANI ANDREEA si ANDREI!

Pentru toţi amicii mei,
Numiţi Andreia, Andrei....
Un călduros La mulţi ani!
Sănătate şi mulţi bani!
Tot ceea ce vă doriţi
În cel mai scurt timp să primiţi!!!
Eu mai puţin vă ofer.....

Dar e din suflet, sincer.

Sunt cartea-n care-am scris

De-ai putea doar o secundă,
să asculţi ce am de zis,
Ţi-ai da seama că eu sunt,
de fapt, cartea-n care am scris,
Dă-mi coperta la o parte,
prima pagină citeşte ,
Şi-ai să vezi că nu-s aceea
despre care se vorbeşte!

Nu am curbe şi poteci,
nu am stânci prăpăstioase,
Nici beznă peşterii reci,
înguste, nespatioase,
N-am alei întortocheate,
să te rătăceşti prin ele,
Nu am cum să-ţi fac vreodată
clipele vreun pic mai grele,

Eu, în viaţă asta lungă...
am trecut prin zeci şi sute...
Chiar nu vreau să am alături
doar urechi să mă asculte,
Sau gură să mă comande...
sclav n-am să mai fiu nicicând,
Cât mai am din viaţă asta,
vreau să mi-o trăiesc râzând...

Mai sunt unii lângă mine
ce se răsfaţă de zor,
Ca lângă o sobă-n iarnă,
deşi-s vai de soarta lor,
Degeaba le spun în faţă
absolut tot ce-am de spus,

Ei, în mintea lor bolnavă,
nu îl văd pe Cel de Sus
Şi încearcă disperaţi
sufletul să-mi fraierească,
Însă n-au de un' să ştie
tot ca mine să zâmbească.