Se uită-n ochii mei o rază
Din milioanele de spini,
Cu-a ei putere desenează
Prin întuneric şi lumini.
Mi-a conturat în verde cerul,
Durerile mi-a eclipsat,
Nu pot să înţeleg misterul
Prin care trec cu-adevărat.
Priveşte-n ochii mei căprui
Cu o putere nebunească
De verde calm, din albăstrui
Şi dragoste nepământescă,
În şoapta serii mă clădeşte,
Mă soarbe-n cupe de cleştar,
Din Carul Mare-mi dăruieşte
Razele astrelor în dar.
Îmi umple bolta străvezie
De trandafiri şi orhidee
Purtându-mă-n noaptea târzie
Pe braţe prin Calea Lactee.
Postări
E clar ca bună ziua, raza care te priveşte şi te plimbă prin univers este iubirea. Lasă-te în voia acestei binefăcătoare raze, pentru că aici, pe pamânt, este răutate şi mulţi spini! Fii fulg de nea şi mângâiere pentru toate sufletele rănite!
RăspundețiȘtergereNici n-am de gând să mai cobor...
RăspundețiȘtergereEste aşa bine să zbor!!!
Să las în urmă tot ce doare...,
Lacrimi, şi lacrimi arzătoare,
Numai pe braţele iubirii
Pot găsi calea fericirii
Voi scrie chiar o epopee
Zburând doar spre Calea Lactee.