click to create your own
Visam la pieptul tău că sunt
Flacără fără de culori,
Mă ispitise frunza-n vânt
Dar s-a topit printre ninsori.
Visam la pieptul tău c-aş fi
Aripă fragedă-n apus,
Mă aţipise peste zi
Un nor din lacrimă compus.
Visam din toate câte-un strop
Sălăşluiai în al meu piept,
Malul tristeţii vrând să-ngrop
Nu încetam să te aştept.
Visam sărutul să-ţi blestem,
În altă viaţă să-l dezleg
Visam s-adorm fără să-ţi chem
Sufletul..., să mă reculeg.
Visez la pieptul tău să fiu
Petală fragedă de crin,
Să mă adormi într-un târziu
În dânsul nopţii bleumarin.
Să-mi visezi genele vibrând
Şi dorul fraged, nebunesc,
Să sorbim clipe rând pe rând,
Să mă iubeşti, să te iubesc...
Visul este liber.
RăspundețiȘtergereNu ţi-l poate fura nimeni.
Continuă să visezi, Dana!
Citez din cineva, aşa aproximativ: « Înfrânt nu eşti atunci când sângerezi şi nici când ochii-n lacrimi ţi-s, cele mai crâncene înfrângeri sunt, renunţările la vis. »
Visez... alt drum nu mai pot alege, e prea târziu.
RăspundețiȘtergere