Rugaciune

Nu găsesc cuvântul, nu ştiu cum să spun
Sufletul îmi este rătăcit pe-un drum,
Tăvălit în praf şi plin de noroi,
Răzbătut de vânturi şi udat de ploi
Tot caut cuvântul şi mă chinuiesc
Oare cum să fac? stau şi mă gândesc,
Mai suspin odată şi-apoi lăcrimez
Şi totuși nu vreau să mă întristez ,
Aş vrea să zâmbesc, dar ce greu e azi
Când fără să vreau, curg pe-ai mei obraji
Lacrimi ne-ncepute, fără să le pese,
Eu n-aş vrea, dar ele, vor tot să se verse
Şi caut cuvântul, vreau să mă exprim
Dar, în al meu suflet, s-a strâns mult venin,

Printre ploi şi geruri, prin ceți şi nămeți,
Doamne, de-ai putea Tu să mă înveți
Să-mi trimiți din ceruri doar o alinare,
Să-mi dai cea mai mică lumină din soare,
Cea mai mica stea ce o îngrijești,
Din tot Universul ce Îl stăpânești!
Fie-Ţi milă Doamne, precum ţi-a mai fost ,
Nu-mi lăsa inima în drum fără rost!
Tu, Sfântă Fecioară şi mult Prea Curată,
Nu-mi lăsa inima în noroi scăldată!
Voi toți Sfinți şi îngeri, vă cer ajutor!
Fie-ţi-vă milă de un muritor!
Daţi-mi voi speranță în ce va urma
Şi durerea-ndată mi se va curma,
Suflaţi înspre mine, să mi se usuce
Lacrimile, care, nu-încetează-a curge,
Din rază în rază şi din stea în stea,
Aruncaţi spre mine, spre inima mea
Ceva cât de mic, mic cât o părere,
Mic, dar sfânt, iar eu să scap de durere .
Fie-ţi milă Doamne! cât eşti tu de blând,
Alungă-mi durerea din suflet şi gând
Şi înmiresmează-mi viața oricât de puțin
Să uit de durere, să trec peste chin,
Să uit de suspine şi de clipe grele.
Fie-ţi milă Doamne de zilele mele!