Vrând-nevrând, în România,
Unde crește-în gard prostia
Şi umorul a murit ,
Supraviețuiesc, grăbit
Îmi e pasul mai mereu
Pentru-a avea timpul meu
De respiro şi elan ,
Încerc să zâmbesc la mal
Când algele put jegoase ,
Însă neghina din oase
Plutește şi iese-n faţă
Începând de dimineață ,
Menținând nestingherită ,
Mintea netedă-stupidă ,
Siliconată şi vidă
Dar când ... lângă geamandură
Un cuvânt le-ai scos din gură ...
Totul se transformă-în scrum .
Românie de acum ...
Cu umorul şters şi gol
Îmbibată de nomol ...
I se scândârmâr de tine
Generației ce vine ,
Calcă totul în picioare
Atât timp cât mai e soare ,
Fără-a se uita în urmă ,
Cum viitorul se curmă ,
Timp nu mai au să le pese
Dar dansează-în ritm pe mese ,
De gură-cască-ajutați
Susținuți şi promovați .
De-atâtea ori m-am simţit o nălucă Înveşmântată-n arşiţă şi ger Încât, din suflet, lacrima-mi usucă Versul, pe care pot să-l mai ofer. De-atâtea ori mi-am parfumat veşmântul Pe norii mei, numai ai mei de-o viaţă Încât, acum, când dăruiesc cuvântul Mă-mbogăţesc cu încă o speranţă.
marți, 29 septembrie 2009
GENERATIA CE VINE ...
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
â , ă , î , ş , ţ , Â , Ă , Î , Ş , Ţ
Mă cam laud, nu-i aşa ?
Care e părerea ta?
Fii corect şi comentează
Ceea ce te deranjează!