Cub de gheaţă sunt de-un timp ..

Cub de gheață sunt de-un timp ...
Mai trece un anotimp ,
O lună , poate un an,
Însă gheață tot o am ...
N-am nici un gând s-o topesc
Simt şi eu că-îmbătrânesc ,
Dar marmura ce-o zidesc,
Zi de zi ... deja-i firesc
Să strălucească bizar ...
N-am s-o ridic în zadar ,
Am să îmi clădesc o cale
Doar cu note muzicale ...
Muza mi-o voi pedepsii
Cu sărutări mii şi mii
Pentru-ai dărui mereu
Ce simt în sufletul meu.
Şi-am să scriu, să scriu, să scriu
Până când într-un târziu
Cineva-îmi va lua în seamă
Glasul meu de hologramă,
Cubul de gheață prea sloi
Ce domnește între noi ,
Şi-mi va demonstra deschis
Că tot ceea ce am scris
Nu-i doar o boare de vânt ,
Iar eu sunt pe-acest pământ ,
Un sâmbure de amar ...
Ştiu că n-aştept în zadar ...
Muza îmi va dărui
Un alt vis ... în alta zi
Sau în noapte, dimineață ...
Doar odată, odată-n viață.
Spune-mi muza mea cea dragă
Vei putea o viață -întreagă
Să fugi, să te-ascunzi mereu
De teama dorului meu ?
Vei putea mereu să fugi ?
Până când ai să m-alungi?
Până când iți va fi teamă
Să atingi o hologramă ?