De-atâtea ori m-am simţit o nălucă Înveşmântată-n arşiţă şi ger Încât, din suflet, lacrima-mi usucă Versul, pe care pot să-l mai ofer. De-atâtea ori mi-am parfumat veşmântul Pe norii mei, numai ai mei de-o viaţă Încât, acum, când dăruiesc cuvântul Mă-mbogăţesc cu încă o speranţă.
duminică, 9 mai 2010
Un vis dezordonat...
Bolnavă de a ta iubire încerc să pun geană pe geană,
Încerc s-adorm,
Timpul să-l trec pe-un pod de vise condesat
Ajung în somn,
Tresar plângând, din somn te strig cu dor și teamă,
Erai aici, m-ai mângâiat,
Doar te-am văzut, doar te-am simțit, doar te-am visat...
E doar un vis dezordonat?
De ce tresar ca o nebună? de ce pacea nu-mi găsesc?
De ce-n vise mă inunzi?
Cine poate să îmi spună de ce încă te iubesc?
Când tu zilnic te ascunzi...
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Buna Dana! Nu am mai intrat de mult, de fapt de la ziua lui Catalin, de flori, iar in seara asta cand am citit, nu mi-am putut stapani lacrimile...nu pot crede,iubirea voastra s-a sfarsit asa???
RăspundețiȘtergereImi pare extrem de rau, Dana! pacat!
Eu sunt prea bolnav pentru ati oferii iubire.
Mai am doar doua luni si voi zbura...
Am sa te veghez din ceruri, draga mea Dana, acum intelegi de ce nu ti-am dat add...dar as fi vrut sa bem o cafea amandoi,sa discutam doar despre lucruri serioase, 3 luni m-am rugat de tine, tu l-ai asteptat pe Marian sa te iubeasca iar acum Catalin care doar a trecut , dupa cum vad eu , prin calea ta, te-a vrajit cu versurile de pe blogul lui si atat! Sa-i fie rusine ca te-a lovit in felul asta!
Dana, s-ar putea sa nu mai pot intra pe blog, sunt internat in spital acum, iti doresc sa intalnesti omul care te merita.
Ai grija de tine! Iubeste-te si pe tine! Te voi veghea!PROMIT!
Oare cum s-o fac Andrei?
RăspundețiȘtergereCum sa ma iubesc pe mine?
Doamneeee! nu pot sa cred...
Iarta-ma Andrei!daca mi-ai fi spus, as fi iesit cu tine la o cafea.
Off! Doamne...
Andrei ...nu s-a intamplat nimic, Catalin are ceva treaba, de acea nu mai intra pe blog, nu mai scrie...asta e...stai linistit, totul e ok...