De-atâtea ori m-am simţit o nălucă Înveşmântată-n arşiţă şi ger Încât, din suflet, lacrima-mi usucă Versul, pe care pot să-l mai ofer. De-atâtea ori mi-am parfumat veşmântul Pe norii mei, numai ai mei de-o viaţă Încât, acum, când dăruiesc cuvântul Mă-mbogăţesc cu încă o speranţă.
marți, 25 mai 2010
Voi striga te iubesc!
Mă doare-aşa de tare,
Mă doare ne-ncetat,
Nu vărs lacrimi amare,
Dar doare-adevărat.
Toţi îmi spun că-i doar vis,
Eu ştiu că nu-i aşa,
Braţele le-ai deschis
Şi eşti în viaţa mea.
Mă doare lin albastru
Bolţii din prag de seară,
Zborul duios spre astru
Născut în primăvară,
Mă doare şi mă-ncântă
Să-l mai invoc odată...
Sufletu-n mine cântă
Durerea-mi înfocată,
Refrenul leac nu are
Degeaba-îl tot rostesc
Pân-la epuizare
Voi striga te iubesc!
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
â , ă , î , ş , ţ , Â , Ă , Î , Ş , Ţ
Mă cam laud, nu-i aşa ?
Care e părerea ta?
Fii corect şi comentează
Ceea ce te deranjează!