UN SIMPLU VIS

Închizând ochii: pleoapele le-apăs mai tare
Şi dintr-o dată zbor cuprinsă de visare,
Cămaşă mea de noapte se-agaţă de o stea
O rog... şi mă aduce-n zbor pîn' la fereastra ta,
Intru încet, pe geam, păşind ca o pisică,
Nu vreau să te trezesc, şi să respir mi-e frică.
Păşesc încet spre pat, cearceaful îl ating,
Stelele de pe cer pâlpâie şi se sting.
E noapte, întuneric, m-aşez jos pe covor,
Nu vreau să te trezesc, deşi mi-a fost un dor...
Perdeaua pâlpâie de vînt, iar tu tresari din somn...
Eu săr pe frunte să te mângâi, din nou să te adorm,
Ca un copil ochii-i închizi, dar îi deschizi apoi,
Ţi-ai dat seama că nu eşti singur, ci suntem amândoi.
Un zâmbet îţi cuprinde faţa, te-ntrebi nedumerit
-Pe unde ai intrat? de mult? de mult timp ai venit ?
Eşti abur? o nălucă? sau doar vis frumos?
Mă lasă părul să ţi-l mângâi, să văd de-i mătasos!
În păru-mi mâna ţi se-afundă, eu fruntea ţi-o sărut
Palmele faţa-mi părăseşte, ochii-i deschid şi-am priceput
C-a fost un simplu vis de noapte, dar nu-mi pasă,
E dimineaţa şi începe o altă zi frumoasă.