DEDICATIE UNUI PRIETEN BUN

Nici nu visezi ceea ce faci...
N-ai timp? Nu vezi? Nu vrei sa vezi !
Cu vocea ta , tu le dezbraci...
Le duci...Întorci şi le distrezi ,
Le mângâi, le ridici spre nori
Şi le scufunzi în praf de dor
Le-arunci în lanul plin de flori...
Spre curcubeu le porți în zbor,
Pe-aripi de vis şi de culoare
Le-absorbi din visul lor plăcut ,
Le porţi alene către soare
Cu vocea ta...Ai priceput?
Nu te gândești ceea ce faci?
Nu te gândești că le-fierbânții?
Doar n-ai de gând de-acum să taci,
De teamă să nu scoți din minți...
Suflet...sau suflete pustii,
Ce vocea ta le-înviorează
Seara cu stelele-argintii
Şi totu-n jurul lor dansează ?
Doar n-ai de gînd după cortină
Să te retragi de-acum grăbit?
Eu?Port cumva aici vre-o vină?

Te rog ! răspunde-mi lămurit!