Visul unor nopţi de iarnă

Din fulg de nea s-a întrupat
un înger fără nume,
ea l-a privit, l-a acceptat
şi au pornit în lume.

Zăpada printre ei cădea
ca şi când cerul mare
v-a readuce dragostea,
aşa, la întâmplare.

El o privea necontenit
ca pe o stea polară,
o îmbrăca în răsărit
şi-n soarele de vară.

Păreau doi crini înzăpeziţi
ţinându-se de mână
ce pot păşi nedespărţiţi
prin iarna cea nebună.

Doi trandafiri imaculaţi
prin vitregia vieţii,
care luptau neajutaţi
să pună punct tristeţii.

Printre nămeţi cu greu păşeau
de scârţâia zăpada...
prin visul lor se rătăceau,
lăsând departe strada.

De mână o călăuzea
şi-n gândurile clare
cu praf de stele-o încălzea
prin era glaciare.

Pădurea se-ntindea, dar ei
nu aveau cum să vadă
adunătura de mişei,
ce-i pândeau din zăpadă.

La colţuri lupii-i aşteptau,
cu rânjetul specific,
dar ei în noapte înaintau
ca marea spre Pacific.

Zorii păreau că se ivesc
când le-a ieşit în cale,
un cuib de vis, împărătesc,
căptuşit cu petale.

Au păşit peste prag uşor,
ca-n orice vis... din vise,
au făcut focu-n dormitor
cu stelele promise.

Au ars un timp îndelungat
ca flacăra albastră,
nopţile lungi au îngheţat
toţi spinii la fereastră.

Visul frumos s-a stins în zori.
Gheţarii râd într-una
c-au strivit cele două flori,
ca soarele şi luna.

Dar nu au cum a înţelege
că-n nopţile acele,
din dragostea fără de lege
s-au născut alte stele.

Ele vor străluci cândva
când nopţile vor pune,
la loc de cinste dragostea
îngerilor din lume

Un fulg în plus

Se-aşterne un alt fulg de nea
În palma timpului meschin,
Sculptând în mine dragostea,
Trecută prin furtuni şi chin.

Mi-a tot secat sufletu-n dor,
Izbit de paloşul durerii,
Când fulgerul necruţător
Smulgea mirajul primăverii.

Mi-am căptuşit visele-n taină
Cu lacrimi limpezi de izvor,
Să nu-mi îngheţe, pe sub haină
Aripile rănite-n zbor.

Se vede fulgul alb pe tâmple,
Ogoru-i plin de maci de-acum,
Aşa a fost să se întâmple,
Să tot renasc din al meu scrum.

Cu lacrimile însângerate
Prin zid de piatră am trecut,
Mi-am încrustat iubirea-n toate
Clipele ce s-au aşternut.

De sub omăt, un vers şopteşte
Că primăvara n-a cedat,
Atâta timp cât înfloreşte
Iubire-n mine, neîncetat.

Se-aşterne fulgul alb de nea,
O altă filă s-a citit,
Se-aşează lent pe tâmpla mea
Dar, verile nu s-au sfârşit

Înger alb din fulgi de nea

Scriu în lipsa ta iubire,
Scriu pe fulgii de zăpadă
Ce se aştern în neştire,
Sunt doar sufletul din stradă,
Scriu de dorul tău să-mi treacă,
Scriu cu lacrima pe clape,
Printre note-ar vrea să-mi zacă
Dorul tău, ce nu-mi încape
În inima mea enormă,
De mult nu mai are loc
A crescut, a luat o formă...
Prea mare, mult, prea mult foc...
Mă apasă peste pleoape,
Peste suflet mă cuprinde,
Mi-aş dori să-mi fi aproape
Să nu mă mai pot desprinde
De-al tău suflet cald, iubire...
Să-ţi fac îngeri de zăpadă,
Să mă-neci în strălucire,
Numai ochii tăi să vadă
Înger alb din fulgi de nea,
Să fiu veşnic pentru tine
Ghiocel, de s-ar putea
Să răzbesc pe culmi alpine.

Voi Fi Aproape De Tine

Pe-un ger cumplit, fulgi sclipitori
Îmi şterge umbra tremurândă,
Îmi soarbe noaptea de culori,
În alb şi negru mă inundă...
Şi-n iarna blândă aşternând
Miracol inedit de nea
Te port mereu în al meu gând
Şi te declar minunea mea,
De dor disper, în flăcări ard,
Mă scalzi în lanuri de splendoare,
Sunt vasul fără de catarg
Uitat pe-un ţărm în depărtare
Când eşti plecat pe culmi alpine,
Transmiţi iubirea să-nţeleg
Oriunde eşti, eşti lângă mine,
Alt drum nu am cum să aleg
Cu-aceeaşi paşi, aceleaşi stele
În noapte ne vor lumina,
Vom zbura singuri printre ele
Nu am când să te pot uita!

Să ne iubim ca nebunii

Se-aştern în noapte fulgi pufoşi
Gândind în şoapta lor firavă
Că ochii tăi verzi şi frumoşi
În a mea inimă bolnavă
Vor fi acoperiţi de ger,
De crivăţ sau de vreo uitare...
Sufletu-mi frânt, palid, stingher
Te-aşteaptă fără încetare...
Te-aşteaptă-n zori plini de zăpadă,
Te-aşteaptă-n noaptea viscolită
Doar m-am lăsat iubirii pradă,
O păcătoasă răstignită
Pe crucea sfântă a iubirii.
Săgeţi în suflet mă pătrund
Precum grădina trandafirii,
Cu-al lor miros cald şi profund
Vom topi fulgii grei de nea,
Doar cu al tău surâs fierbinte
Iubirea din cupe vom bea...
Aştern în nopţi mii de cuvinte,
Te-aştept să-nvingem împreună
Fulgi viscoliţi din geana Lunii,
Să biruim orice furtună...
Să ne iubim iar ca nebunii.

Asculta mai multe audio diverse

De dragul tău

În zori de zi, de ziua mea,
M-au sărutat din partea ta
Toţi fulgii de nea sclipitori
Ce se-aştearneau dându-mi fiori...
De dragul tău mă-nvăluiau,
De dorul tău mă îngheţau,
Cu-a ta iubire au umplut
Totul din ce în ce mai mult,
Pe lângă mine au dansat,
Mi-au şoptit când m-au sărutat
Să te iubesc la infinit
Chiar dacă astăzi n-ai venit!
Chiar dacă toţi se vor topi
Eu şi mai mult te voi iubi!