Cât te ador şi te iubesc!

N-aş vrea ca luna să-ţi şoptească

De câte lacrimi m-am ferit,

Cu razele-i să-ţi împletească

Un vis furat, neîmpărtăşit.

N-aş vrea ca luna să-mi ascundă

Silabele într-un sertar,

Versuri, ca pâinea aburindă

Să-ţi făuresc, din al meu har.

N-aş vrea ca luna să-ţi strecoare

Pe la urechi, suspinul meu,

N-aş vrea să ştii ce mult mă doare,

Destul mă ştie Dumnezeu.

N-aş vrea să-ţi dăruiesc iubite

Clipele mele de durere,

Vreau să exişti în a mea minte

Precum o sfântă mângâiere.

Aş vrea ca luna să ne-adune

Stelele într-un dans ceresc,

Din sufletul meu să-ţi pot spune

Cât te ador şi te iubesc!