Dimineaţa se răstoarnă peste seara ondulată,
Stelele se frâng şi ele, rătăcite-n zori senini,
Ne luăm dragostea de mână, pe suflete creionată
Şi-o hrănim cu sărutarea petalelor de măslini,
Definim iubirea-n pagini, îndemnaţi de-al vieţii ţel,
Picurând frânturi din Soare alinăm crudul apus,
Transformând în sărbătoare liniştea din carneţel,
Îmbibată cu splendoarea prinsă-n zborul nesupus.
Ne-mbrăcăm în calde vise, răscolind stropi de nectar,
Din izvorul nemuririi insuflăm lumii iubire
Mărturisim vers pe clipe, înşirate-n calendar
Precum perlele speranţei strălucind printre safire.
Frumoase şi dulci sunt visele calde dar ele, ca un facut, nu prea ne ţin de cald.
RăspundețiȘtergereEle ne trimit într-o lume ireală. Noi suntem aici, pe pământ.
Deschide bine ochii!
Lumea versului este confundată mereu cu cea a viselor.
RăspundețiȘtergereNoapte mirifică vă doresc!
Gândurile noastre bune pentru tine, Dana, la sfârşit de săptămână! Te îmbrăţişăm cu mare drag, de la distanţă...
RăspundețiȘtergereVă sărut pe suflet, oameni dragi! Gânduri bune! Week end plăcut!
RăspundețiȘtergere