Despre tristeţe am tot scris,
Banală-mi pare lacrima,
Am colorat în rime-un vis
Şi-am lăcrimat cu inima...
Despre tristeţe şi nopţi reci
Am scris un timp, fără oprire,
N-am să mai plâng, tu nu mai pleci,
Voi scrie despre fericire.
S-au întrebat mii de fârtaţi
"Ce este fericirea oare?"
Cercetători şi învăţaţi,
Născuţi toţi sub acelaşi Soare,
E-un pumn de aur peste trup?
O poţi avea şi-n sărăcie?
Poţi fi fericit doar în grup?
Este pilulă-n farmacie?
Pe ce culoare se bazează?
Poate dura şi-o veşnicie?
Pe ce teren acţionează?
E mică, mare, mijlocie?
O poţi din târg răscumpăra
În zi de post, în zi senină?
În oglinzi o poţi compara
În întuneric, pe lumină?
Ce termeni oare adunăm,
Scădem sau înmulţim cu clipa,
Iar rezultatul îl tastăm
Pe-un cer albastru cu aripa
În aşa fel să ne inspire
Un aer condiţionat
Ce ne inundă-n fericire
Ridicând totul la pătrat?
S-au întrebat mulţi fericiţi,
Mulţi trişti, mereu s-au întrebat
Cu ce-ar putea fi copleşiţi?
Sunetul ei este-mbibat
Cumva în miere de albină?
E doar o boare, un mic drog?
Îl poţi asculta în surdină?
Ce-aş putea lua, de-o dau zălog?
Un răspuns clar nu am găsit,
Deşi gândeam să vă răspund,
Pe uşă lacrimi au ieşit
Şi-n fericire mă ascund
Din clipa când doar Dumnezeu
Iubirea-n viaţă mi-a adus,
Fericită trăiesc mereu
Iubind, iubim pe Cel de Sus.
Banală-mi pare lacrima,
Am colorat în rime-un vis
Şi-am lăcrimat cu inima...
Despre tristeţe şi nopţi reci
Am scris un timp, fără oprire,
N-am să mai plâng, tu nu mai pleci,
Voi scrie despre fericire.
S-au întrebat mii de fârtaţi
"Ce este fericirea oare?"
Cercetători şi învăţaţi,
Născuţi toţi sub acelaşi Soare,
E-un pumn de aur peste trup?
O poţi avea şi-n sărăcie?
Poţi fi fericit doar în grup?
Este pilulă-n farmacie?
Pe ce culoare se bazează?
Poate dura şi-o veşnicie?
Pe ce teren acţionează?
E mică, mare, mijlocie?
O poţi din târg răscumpăra
În zi de post, în zi senină?
În oglinzi o poţi compara
În întuneric, pe lumină?
Ce termeni oare adunăm,
Scădem sau înmulţim cu clipa,
Iar rezultatul îl tastăm
Pe-un cer albastru cu aripa
În aşa fel să ne inspire
Un aer condiţionat
Ce ne inundă-n fericire
Ridicând totul la pătrat?
S-au întrebat mulţi fericiţi,
Mulţi trişti, mereu s-au întrebat
Cu ce-ar putea fi copleşiţi?
Sunetul ei este-mbibat
Cumva în miere de albină?
E doar o boare, un mic drog?
Îl poţi asculta în surdină?
Ce-aş putea lua, de-o dau zălog?
Un răspuns clar nu am găsit,
Deşi gândeam să vă răspund,
Pe uşă lacrimi au ieşit
Şi-n fericire mă ascund
Din clipa când doar Dumnezeu
Iubirea-n viaţă mi-a adus,
Fericită trăiesc mereu
Iubind, iubim pe Cel de Sus.
SUPERBĂ, CA INIMA TA!Diana
RăspundețiȘtergereMultumesc frumos draga mea!
RăspundețiȘtergereSi inima ta e la fel de calduroasa si de primitoare!