M-au invadat ca zorii bolta,
M-au năpădit ca o cascadă,
Luceafărul mi-a strâns recolta
Nu avea cine să mă vadă,
Nu puteam fi aeriană
Cu mii de stropi fără oprire,
Am devenit arteziană
Cu teama că a ta iubire
Alunecând pe-un fir fierbinte,
Se-neacă-n lacrimile mele.
Nimic nu mai e ca-nainte,
Degeaba strig până la stele,
În mii de cioburi s-a distrus
Drum înapoi nu mai există,
Degeaba soarele e sus
Nu am motiv de-a nu fi tristă.
M-au năpădit ca o cascadă,
Luceafărul mi-a strâns recolta
Nu avea cine să mă vadă,
Nu puteam fi aeriană
Cu mii de stropi fără oprire,
Am devenit arteziană
Cu teama că a ta iubire
Alunecând pe-un fir fierbinte,
Se-neacă-n lacrimile mele.
Nimic nu mai e ca-nainte,
Degeaba strig până la stele,
În mii de cioburi s-a distrus
Drum înapoi nu mai există,
Degeaba soarele e sus
Nu am motiv de-a nu fi tristă.
Postări
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
â , ă , î , ş , ţ , Â , Ă , Î , Ş , Ţ
Mă cam laud, nu-i aşa ?
Care e părerea ta?
Fii corect şi comentează
Ceea ce te deranjează!