Când marea mă-ntreba de tine
Şi-n lacrimi acre mă scălda,
Te rătăceam prin valuri fine
Răspunsul să nu il pot da.
Nisipul sfârâia sălbatic
Sub tălpile de dor crăpate
Dar, marea-n dansu-i acrobatic
Readucea valul aproape.
Îl alungam spre geamandură
Cu-a ta mireasmă prinsă-n el
Dar, revenea cu-atâta ură...
Acelaşi val iubit, fidel.
Mă-mbrăţişa cu o putere,
Ce numai tu o poţi avea
Când îmi sorbi lacrimi şi durere
Înveselindu-mi inima.
De-abia acum, când totul pare
Că nici în vis n-a existat,
Avem răspuns la întrebare,
Iubirea noastră n-a cedat.
Mireasma ta m-a urmărit
Oriunde aş fi colindat,
Speranţa nu s-a irosit,
Un curcubeu ne-a invadat.
Postări
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
â , ă , î , ş , ţ , Â , Ă , Î , Ş , Ţ
Mă cam laud, nu-i aşa ?
Care e părerea ta?
Fii corect şi comentează
Ceea ce te deranjează!