Eu nu am totul la picioare, Nici nu-mi doresc așa un chin, Pășesc în lumea asta mare Pe-alei trasate de destin. Nu vreau nimic din visul tău, Eu port în mine dragostea Și-i mulțumesc lui Dumnezeu Pentru ceea ce pot vedea.
Eu m-am obişnuit deja
Lacrima-n zâmbet să-nfăşor,
Suspinul mi-l voi proteja
Mereu cu un surâs ușor.
Eu m-am obișnuit să-mi spun
Că totul se va limpezi,
Că versul meu, de dor nebun
Orice furtună va-mblânzi.
Eu m-am obișnuit să tac
Atunci când nu-i nimic de zis,
Aştept la pieptul tău să zac
Dar, pân-atunci mai am de scris.
Eu m-am obişnuit să zbor
Prin visul fără de aripă,
Să mă hrănesc din al tău dor
Ostatică, clipă de clipă.
Lacrima-n zâmbet să-nfăşor,
Suspinul mi-l voi proteja
Mereu cu un surâs ușor.
Eu m-am obișnuit să-mi spun
Că totul se va limpezi,
Că versul meu, de dor nebun
Orice furtună va-mblânzi.
Eu m-am obișnuit să tac
Atunci când nu-i nimic de zis,
Aştept la pieptul tău să zac
Dar, pân-atunci mai am de scris.
Eu m-am obişnuit să zbor
Prin visul fără de aripă,
Să mă hrănesc din al tău dor
Ostatică, clipă de clipă.
Postări
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
â , ă , î , ş , ţ , Â , Ă , Î , Ş , Ţ
Mă cam laud, nu-i aşa ?
Care e părerea ta?
Fii corect şi comentează
Ceea ce te deranjează!