Iubirea îmi dă putere

Eu nu am totul la picioare, Nici nu-mi doresc așa un chin, Pășesc în lumea asta mare Pe-alei trasate de destin. Nu vreau nimic din visul tău, Eu port în mine dragostea Și-i mulțumesc lui Dumnezeu Pentru ceea ce pot vedea.



Uneori vreau să gust uitare,
Zborând prin cerul înstelat,
Să lepăd haina ce mă doare
Doar colindând în lung și-n lat.

Uneori vreau să privesc stropii
Din colţul meu de nor pufos,
Să-mi pun sub cap, în tihnă, plopii,
Oferind tot ce-i mai frumos.

Uneori vreau să pierd uimirea
Din filele anterioare,
Să plămădesc doar fericirea
Acestei lumi, sădind o floare.

Uneori vreau să-ți dau o clipă
Din tot ce am acumulat,
Să uit că am făcut risipă
Când sufletu-n palme l-am dat.

Uneori simt cum mă doboară
Măștile care mă rănesc
Dar, mă retrag în prag de seară
Puternică, să te iubesc!

Iubirea ta îmi dă putere
Să ignor tot ce m-a lovit,
Să privesc măștile-n tăcere,
Să te iubesc necontenit.