Nu pot fi nicicând actor

Prin ceaţa serilor târzii
Legende multe-mi tălmăceşti,
Îmi umpli nopţile pustii
Şi sufletul îmi răscoleşti,
De parcă-am fi nişte copii
Cu jocuri multe şcolăreşti,
Dar te-aş ruga, nu te grăbi
Să-mi spui şi tu că mă iubeşti,
Eu sunt pretenţioasă rău,
Am defecte cât nu gândeşti,
Martor îmi este Dumnezeu,
Mai bine-ar fi să te fereşti.
Eu vreau iubire-adevărată
Nu caut ceea ce-am fumat
Nu mai vreau să trec niciodată
Prin ceea ce-i neadevărat.
Eu vreau iubirea-aceea pură
Care te face să pluteşti
Nu vreau să fiu o umplutură
Pentru o noapte ca-n poveşti,
Eu vreau iubirea minunată
Care te umple de candoare,
Iubirea caldă, înstelată
Nu cea rigidă, ce te doare.
Nu vreau sportul naţional
Practicat doar în dormitor,
Viaţa nu e un carnaval,
Eu nu pot fi nicicând actor.