De-atâtea ori m-am simţit o nălucă Înveşmântată-n arşiţă şi ger Încât, din suflet, lacrima-mi usucă Versul, pe care pot să-l mai ofer. De-atâtea ori mi-am parfumat veşmântul Pe norii mei, numai ai mei de-o viaţă Încât, acum, când dăruiesc cuvântul Mă-mbogăţesc cu încă o speranţă.
marți, 17 august 2010
Fraţi de cruce
Din sărutări pictate şi fir de busuioc
Îţi împletesc în noapte năvod aprins de vise,
Cuvântul te răsfaţă ca preţul în talcioc,
Negociind cu mine versurile nescrise.
În forfota nebună cu dor necugetat,
Îţi răsucesc o rază născută peste punct,
Înfig virgula-n temă fără vreun atestat,
Te instalez în şoaptă Luceafărul secund.
Din râpa suferinţei mă sustragi neîncetat,
Genunchii mi-i pansezi cu tact şi cu răbdare,
Suntem doi fraţi de cruce pe cerul înstelat
Ironizând o ploaie de stele căzătoare.
Vom pune punct pe i, pe j de va fi cazul,
Pe ziua ce se naşte la ceasul conceput,
Vom îngropa trecutul, vom îneca necazul,
Victorioşi porni-vom către alt început.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
â , ă , î , ş , ţ , Â , Ă , Î , Ş , Ţ
Mă cam laud, nu-i aşa ?
Care e părerea ta?
Fii corect şi comentează
Ceea ce te deranjează!