Eu nu am totul la picioare, Nici nu-mi doresc așa un chin, Pășesc în lumea asta mare Pe-alei trasate de destin. Nu vreau nimic din visul tău, Eu port în mine dragostea Și-i mulțumesc lui Dumnezeu Pentru ceea ce pot vedea.
Învăţ să te îndepărtez de mine,
Să te ascund prin amintiri absurde,
Să te iubesc în ziua care vine
Deşi, n-am înţeles încă de unde.
Regret c-am încetat să cred în vise,
Trăindu-mi clipa mai intens, mereu
Şi-am adormit cu braţele deschise
Uitând că fără tine, nu sunt eu.
Învăţ să te dezbrac de diamante,
Să îţi redau chipul real şi rece,
Să-mi biruiesc aducerile-aminte
Ce sufletul încearcă să-mi disece.
Regret c-am încercat să înconjor luna
Cu mii de lacrimi prinse în cascadă,
Deşi, m-a izbit gerul şi furtuna,
Învăţ să nu regret o serenadă.
Postări
La acest sfârşit de an îţi trimitem toate gândurile noastre bune, Dana şi suntem cu sufletele alături de tine!
RăspundețiȘtergereVă mulțumesc din tot sufletul, Cristian!
RăspundețiȘtergereSărbători fericite și multă, multă sănătate!