Într-o lume îmbibată cu-aparentul "te iubesc!"
Mă cuprinde disperarea răscolind printre cuvinte...
Pur şi simplu-mi este teamă o silabă să rostesc
Să nu las altă aromă peste suflet, peste minte.
Într-o lume îmbibată cu frânturi de diamante,
Despletite peste vremuri mirosind a nepăsare,
Mă cuprind fiori de gheaţă, lângă ceaiul cald din plante,
Aerul ce mă-nconjoară arde sub piper şi sare.
Într-o lume îmbibată cu minciună şi suspin
Mă înec în strop de ploaie amăgindu-mă mereu,
Dând vina pe-încălţăminte, paşii mi-i port prin destin
Strecurându-mă prin ceaţă, mă agăţ de curcubeu
Într-o lume îmbibată cu-aparentul "te iubesc!"
Mă cuprinde disperarea că nu voi avea crezare
Oricât voi lupta cu mine liniştea să mi-o găsesc
În această lume rece, te iubesc la disperare!
Mă cuprinde disperarea răscolind printre cuvinte...
Pur şi simplu-mi este teamă o silabă să rostesc
Să nu las altă aromă peste suflet, peste minte.
Într-o lume îmbibată cu frânturi de diamante,
Despletite peste vremuri mirosind a nepăsare,
Mă cuprind fiori de gheaţă, lângă ceaiul cald din plante,
Aerul ce mă-nconjoară arde sub piper şi sare.
Într-o lume îmbibată cu minciună şi suspin
Mă înec în strop de ploaie amăgindu-mă mereu,
Dând vina pe-încălţăminte, paşii mi-i port prin destin
Strecurându-mă prin ceaţă, mă agăţ de curcubeu
Într-o lume îmbibată cu-aparentul "te iubesc!"
Mă cuprinde disperarea că nu voi avea crezare
Oricât voi lupta cu mine liniştea să mi-o găsesc
În această lume rece, te iubesc la disperare!
Bună Ziua !
RăspundețiȘtergereDoamnei Dana Pătraşcu !
~
Am citit, mi-a plăcut !
Interesant: începi cu "o aparenţă", termini tot cu "o aparenţă" !
Eu cred că "Te Iubesc !" este "aparent" ... doar când "pleacă" dintr-o inimă "rece" !
Iar "inimă rece" ... cu greu găseşti ~ şi când "găseşti", este ... din cauza unui GÂND ... confuz, pripit, înceţoşat, egoist ...
~
Cornelius, :)
Bună ziua domnule Roşca!
RăspundețiȘtergereSimt lumea ce mă-nconjoară
Rece, palidă, neclară.
Poate ochii mei greşesc
Dar cuvântul "te iubesc!"
Nu prea mai este crezut
Asta am spus la-nceput
Şi susţin în continuare
Deşi sufletul mă doare!
Vă mulţumesc pentru vizită!
Gânduri bune!
Bună Ziua, doamnă Dana Pătraşcu !
RăspundețiȘtergere...
Deşi îmi doresc "vibraţii poetice", care pentru mine înseamnă mult mai mult decât ... două cuvinte alăturate, în ultima vreme "mă feresc" chiar de Comunicare ... nu ştiu din ce motiv.
Poate tocmai ACESTA să fie motivul, aşa cum l-aţi sesizat excepţional de CLAR definit:
["Simt lumea ce mă-nconjoară
Rece, palidă, neclară.
Poate ochii mei greşesc
Dar cuvântul "te iubesc!"
Nu prea mai este crezut ..."]
Cândva, un coleg de liceu spunea (confuz, credeam eu atunci) că "lumea" aceea de liceu, pe care urma să o ... părăsească, curând ... era o lume ... prost definită ! Adică ... "greşeala" îi aparţinea şi, era conştient de existenţa ei. Am scris în Blogul meu principal; îl cheamă, în caz că mai trăieşte: Laurenţiu Sterian, şi ... era din provincie ! ... încă nu "m-a lăsat" acea parte de memorie, a trecutului îndepărtat !
Ceea ce spuneţi, în versuri "etalate" în Blog, în versuri "special" pentru mine, în comentariu ... da, constituie o realitate, din păcate ... adevărată ! Dumneavoastră ... O SESIZAŢI şi o etalaţi ... pentru a putea fi PURIFICATĂ ! Cu toate că "prezenţa ei" ... vă doare !
Da ... şi eu simt o sfârşeală teribilă ... cu toate că eu, mai molatec ... nu îi întrepătrund ... MIEZUL, rămân ... la periferie ...
~
AICI, la aceste "performanţe" VREAU şi eu ... SĂ REVIN !
Şi ... chiar GREŞESC evitând pe cei care ... deja SUNT !
~
Vă doresc SĂRBĂTORI FERICITE !
Vreau neapărat ... să revin ... şi pe la dumneavoastră şi pe la domnul Lisandru, doamna Gianina ... şi mulţi, mulţi alţii ... !
Ştiu că deja ÎMI ESTE TOT MAI GREU ... distanţa creşte ..., dar SPER ca eu, rămânând "agăţat" ... să pot fi "tras" AFARĂ din "Indolenţa mea nefastă" !
~
Cornelius, :)
Domnule Roşca, v-aş spune
RăspundețiȘtergereTot ce sim pe-această lume...
Însă n-aş vrea să greşesc
Nici nu-mi doresc să lovesc...
"Adevărul cel curat"
De mulţi este transformat
Într-o armă... ascuţită.
Minciuna e răsplătită
Cu tot ce-i mai minunat...
Eu simt asta un păcat!
Mă apasă tot mai tare...
Mă doare enorm, mă doare!
Chiar dacă nu sunt crezută...
Scriu... sufăr... deşi nu-s mută,
Mă gândesc... cum aş putea
Să aştern durerea mea
Şi fericirea în vers...
Dar, perceputa invers
Decât ceea ce expun
Am tot fost... drumul sătul
Îmi este de la un timp...
Poate acest anotimp
Inimile ne îngheaţa...
Pierdem ultima speranţă
Ne transformăm zi de zi
Din "a fi" în "a nu fi".
Devenim tot mai ciudaţi
Crezându-ne minunaţi
Dar, de fapt... suntem un pic
De lut moale... un nimic.
Ne lovim şi ne-ncolţim
În loc sincer să iubim.
Sărbători fericite!
Bună Ziua !
RăspundețiȘtergereMinunată este "comunicarea", stimată doamnă Dana !
~
Să ştiţi că m-aţi impresionat ... plăcut, cu această "GRIJĂ" ... maternă ... pe care reuşiţi să o revărsaţi şi înspre umilă mea fiinţă ! Eu însă ÎNCERC să "rămân" într-o ZONĂ centrală, "de mijloc", zonă care ... de obicei este "un locşor călduţ", dar periculos ... căci te poate predispune ... la LENE ! cred că tocmai mi-am descoperit ... punctul meu vulnerabil !
~
Vă asigur că versurile pe care MI LE-AŢI dedicat ... sunt ÎN CONTEXT ... şi cu poezia, şi cu celelalte comentarii (la poezie).
Trebuie "să închei" ... căci a intrat "antivirusul", iar "viteza de scriere" este mult diminuată !
Vă mulţumesc din suflet !
~
Cornelius, :)
PS: ... trebuie să închid toate "ferestrele" ... durează cam 15 minute, apoi ... nu ştiu dacă mai revin AZI ! Oricum ... ce am declarat, rămâne valabil ! ...
~,
Vă rog şi pe dvs.: aşezaţi la textul de [deasupra casetei de "Postaţi un comentariu"] nişte diacritice, pentru cei "grabiţi", dar care au "TIMP" să aşeze un semn ... la un cuvânt care creează confuzie:
RăspundețiȘtergereâ , ă , î , ş , ţ , Â , Ă , Î , Ş , Ţ
~
Cornelius, :)
COMUNICAREA... există...
RăspundețiȘtergerePoate de-aceea sunt tristă,
Mulţi, PREA mulţi pe-această lume
Percep iubirile drept GLUME.
Nimic din ce-a fost curat
Nu mai este adevărat,
Nu mai ştii ce să gândeşti
Când printre minciuni trăieşti,
Tot ce e fardat... frumos...
Descoperi că-i dureros.
Viermele din măr prea creşte
Nu se mai deosebeşte
Adevărul de minciună.
O lume-aparent BUNĂ
De fapt e o înscenare...
Înţelegeţi cât mă doare???