Vreau şi eu să fiu ca voi

Vreau şi eu să fiu ca tine, vreau şi eu să fiu ca voi,
Să nu-mi pese niciodată că minciuna-i rece sloi
Şi fierbinte, clocotindă, arde pe-obraji lacrima,
Să nu pun nimic la suflet, să nu-mi ascult inima.
Vreau şi eu o zi din viaţă să fiu rea şi duşmănoasă,
Să mă-nbăt cu fericirea ce-n durere te apasă,
Vreau din mijlocul furtunii să răsar ca o săgeată,
Să m-arate toţi cu mână, să mă strivească sub gheată
Iar eu şi mai sus, pe vârfuri, să urc fără să îmi pese
De-aveţi după ce bea apă, pită uscată pe mese...
Vreau şi eu să fiu o clipă cum sunt unii şi-s destui...
Să nu aud, să nu văd, de tristeţea nimănui,
Să nu-mi pese dacă norul vieţii te-a îngenunchiat
Şi să mă spăl pe picioare-n lapte pasteurizat.
Vreau şi eu odată-n viaţă să nu-mi pese nici un gram
Că nu mai există frunză, că nu mai există ram
Să mă tolănesc la umbră, fără să-mi pese de voi
C-asudaţi peste măsură într-o lume de eroi.
Lângă sobă să-mi întind trupul lenevind mereu...
Însă nu-mi sună corect, există un Dumnezeu
Ce nimic nu rătăceşte, nu lasă nerăsplătit,
Vreau şi eu numai o clipă să fac tot ce e greşit.
Vreau şi eu să-ngrop iubirea şi-adevăru-ntr-o căldare
Să privesc lumea de sus, dar când mă duc la culcare
Ştiu că Dumnezeu mă vede când mă rog în al meu pat
Să vă dea pacea de care, eu, de mult n-am mai aflat.