Cititorii mei

Translate

Se afișează postările cu eticheta flacara. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta flacara. Afișați toate postările

vineri, 13 ianuarie 2012

Suspiciuni

Eu nu am totul la picioare, Nici nu-mi doresc așa un chin, Pășesc în lumea asta mare Pe-alei trasate de destin. Nu vreau nimic din visul tău, Eu port în mine dragostea Și-i mulțumesc lui Dumnezeu Pentru ceea ce pot vedea.





În căușul palmei tale
Sunt o lacrimă fierbinte,
Hrănește-mă cu petale
Cum o făceai înainte.

Sunt un fluture albastru,
Fără șansa de-a decide
Dacă-n noapte, aprig astru
În două se va divide.

Flacără nestăpânită
De vreo apă curgătoare,
Râu ce plânge, se agită
Cu ochii lucind în soare.

Fulg de nea rătăcitor,
Ferindu-se să se-așeze
În palma ta, un fior,
De dor să capituleze.

Sunt stropul de lăcrămioară
Ce se-abține, să nu curgă
Străpunsă în inimioară,
Întunericul s-ajungă.

Dă-mi în zori sărutul care
Mi-l dădeai necontenit,
Nu mă împinge în uitare
Cu sufletul pârjolit.

Dă-mi în noapte visul pur
Veșnic împletit cu tine,
Să uit relele din jur
Sus, pe culmile alpine.

Nu mă pierde-n apă rece,
Să-mi rupi aripile-n zbor,
Nu vreau sufletul să-mi sece
De iubire și de dor.




luni, 25 iulie 2011

Sunetul zorilor zdrobiţi




Sunetul zorilor zdrobiţi
Pe pleoapa încă nedeschisă,
Sperând să mă scoată din minţi
Cu-a lor iubire interzisă
Născută-n nopţile firave,
Nedesluşind vreun fir de ger...
Avea silabele concave
Şi-am învelit-o în mister.
N-am vrut să-i dau detalii clare,
N-am vrut pe cord deschis să-i pun
Vreun strop din clipele amare
Sau vreun balon cert de săpun.
Aripi din fier forjat i-am dat
Într-un acvariu să înoate,
Fără să-mi pese c-a plecat
În zori de zi sau miez de noapte.
Sunetul cald, pictat în zbor
De glasul tău, şoptit pe geană
Transformă timpul în izvor
Topind secundele de teamă.
Un mugur crud renasc în zori,
Spre amiază înfloresc
Din palma ta sorbind culori,
Ochii tăi totu-mi dăruiesc.
Sunetul cioburilor sparte
Nu au puterea să m-atingă!
Eşti doar aici, nicicând departe,
Nimic nu poate să ne stingă
Flacăra sufletului viu
Născută-n stropi de ploaie reci,
Am fost cândva enorm pustiu...,
De-acum, suntem un tot pe veci!



luni, 4 aprilie 2011

Flacăra vieţii aprinsă



Picături de aripi frânte
Se revarsă peste timp,
Glasul tău vrând să-mi alinte
Savoarea din anotimp
Spulberă lacrima scursă
Peste clipele de ieri,
Atrăgându-mă-ntr-o cursă
Înflorită-n primăveri.
Picuri miere peste mine
Schimbând cerului nuanţa
Iar albastru lui devine,
Renăscând astăzi speranţa,
Verde viu, mângâietor
Între muguri înflorind,
Îmi picuri parfum de dor
Peste sufletul zâmbind
În palma-ţi catifelată,
Devenind din mare- stinsă,
Rece şi abandonată,
Flacăra vieţii aprinsă
În inima ta curată.