Noapte bună!

Insomnia nu mă lasă
Să-nchid ochii fără tine,
În goană-aş ieşi din casă,
Numai gândul mă reţine,
Dorul tău pe frunte-mi pune
Suferinţele fierbinţi
Nici Luna numai apune
Stelele zâmbesc cuminţi
De pe bolta îmbibată
În tuş negru nesfârşit
Vocea ta numai odată
De-auzeam... aş fi dormit,
Ca un prunc pe pat pufos,
Somn de înger printre fulgi...
Al meu pat... e fioros
Cu-al tău dor, somnul mi-alungi,
Mă cuprinde noaptea-n gheare
Şi-n coşmaruri reci mă-ngheaţă
Vocea ta aducătoare
De iubire şi de viaţă
Mi-ar fi dăruit somn lin
Adormind şi blânda Lună,
Glasul tău diamantin
Să-mi fi rostit: noapte bună!