Am şters un vis, uitat cândva pe geană
Şi-am înmuiat din nou peniţa-n tuş,
Mă cuprindea de mine aşa o teamă,
O ţineam strâns în palmele căuş.
Am prins o stea din cerul vieţii mele
Şi-am luminat tăcerea din nămeţi
Urcând pe firul vieţii, cu atele,
Mai sus de colţul ierbii din pereţi.
Am vindecat speranţa-ngenunchiată
Ce înota-n lacrima disperării
Spre malul trist din privirea curată
Dar pâlpâia de la-nceputul serii.
Am dezmembrat secunda din minute
Şi-am luminat precum o lumânare
Să pot pătrunde-n nopţile oculte
Ca stea din ceruri, nu ca stea de mare.
Postări
Traim, cautam, visam...
RăspundețiȘtergereAcesta este sensul vietii.
Sa traim frumos, sa ne bucuram de clipa aceasta si de cea care va veni!
Sa ai spor si ajutor divin in tot ce intreprinzi!
Multumesc frumos! O zi minunata, va doresc!
RăspundețiȘtergere