Din vise te-am desprins aseară
În versuri calde să te-mbrac,
Să opresc lacrima amară
Şi-n al tău dor să vreau să zac.
Din amintiri am smuls o clipă
Sufletul să nu-mi osândesc
Dar miezul nopţii-n pagini ţipă
Şi-n zori de zi te regăsesc.
Mi-e inima simbol de lacrimi
Şi sufletul şuvoi de vers,
Renasc sorbindu-te din patimi,
Minune-n al meu univers!
Mi-e versul plin de-a ta fiinţă,
Glasul avid de-al tău cuvânt,
Dorul tău crudă suferinţă,
Cuvântul meu nu-i vorbă-n vânt.
Din vise te-alungam aseară
În versul alb să te-nfăşor.
Nemărginita mea comoară,
În veci de tine-mi va fi dor!
Postări
Adio, vară...
RăspundețiȘtergereCuvintele mă dor,
Se-aşează-n suflet
Ca şi o comoară.
Unde-mi eşti tu,
Dorule, tu, dor,
Zorii se clatină
Ca frunza-n patimă,
Doar vor îngenunchea
Într-un sfârşit,
Iar doru-i lacrimă.
Adio, vară,
Sărutul toamnei
Dreptatea-n suflet
Îmi va linişti,
Adio, vară,
N-ai fost povară,
Ai fost o adiere
Şi un dulce cânt
De doina-mi scumpă
Ce-mi cânta-n seară,
La umbra nucului
Ce m-a crescut, visând.
Adio, vară,
Te-oi alina cu toamna,
Căci dorul, dor,
Tu mi l-ai dus
În scumpe depărtări
Şi l-ai înlănţuit
În a ta nedreptate...
Adio, vară, dor,
Eu nu te mai aştept...
"Un anonim este autorul acestor versuri, mi-au placut si am dorit sa te salut si sa te apreciez, atasandu-le aici. Sa fii sanatoasa sr fericita!"
Mulţumesc din suflet!!!
RăspundețiȘtergereMinunată poezia!