Te-au ciuruit cu ură, te-au mânjit cu minciună,
Ţi-ai dat viaţa pe stradă, luptând pentru dreptate...
Ridică-te, române, priveşte lumea "bună".
Priveşte "pacea" noastră şi-a noastră "libertate"!
Ridică-te, române, să vezi indiferenţa,
Să vezi lupta cu traiul şi cu sacoşa goală!
Nu mai avem ruşine, avem doar aparenţa.
Luptăm cu portofelul, s-avem ce pune-n oală.
Ridică-te, române, răsfoieşte ziarul,
Hrăneşte-te cu pulpe, doar imortalizate,
Clăteşte-ţi şi tu ochii şi înneacă-ţi amarul,
Doar ai murit, române, dorindu-ţi libertate,
Ridică-te, române, revino printre noi!
Să te vedem atunci cum supravieţuieşti
În lumea actuală, chiar de ai fi strigoi,
Te-ai reîntoarce-n ceruri, să râzi şi să priveşti
Ce ai lăsat în urmă, române curajos,
Ţi-ai dat viaţa pe stradă, luptând pentru un vis,
Ridică-te, să vezi lupta pentru un os,
Ridică-te, române, doar nu te-ai sinucis!
Ţi-ai dat viaţa pe stradă, luptând pentru dreptate...
Ridică-te, române, priveşte lumea "bună".
Priveşte "pacea" noastră şi-a noastră "libertate"!
Ridică-te, române, să vezi indiferenţa,
Să vezi lupta cu traiul şi cu sacoşa goală!
Nu mai avem ruşine, avem doar aparenţa.
Luptăm cu portofelul, s-avem ce pune-n oală.
Ridică-te, române, răsfoieşte ziarul,
Hrăneşte-te cu pulpe, doar imortalizate,
Clăteşte-ţi şi tu ochii şi înneacă-ţi amarul,
Doar ai murit, române, dorindu-ţi libertate,
Ridică-te, române, revino printre noi!
Să te vedem atunci cum supravieţuieşti
În lumea actuală, chiar de ai fi strigoi,
Te-ai reîntoarce-n ceruri, să râzi şi să priveşti
Ce ai lăsat în urmă, române curajos,
Ţi-ai dat viaţa pe stradă, luptând pentru un vis,
Ridică-te, să vezi lupta pentru un os,
Ridică-te, române, doar nu te-ai sinucis!
Postări
Ridica-te...bun indemn! SA VEDEM CATI O SA TE AUDA!
RăspundețiȘtergereExista un Dumnezeu care le vede pe toate. ATENTIE, totul este planificat!
RăspundețiȘtergereSi, ca sa vezi ca nu te mint, aduc o poezie scrisa in anul 1997 de catre inconfundabilul Adrian Paunescu:
Bătrânul cerşetor
La colţul străzii e un cerşetor
Cu mâna-ntinsă, către-o altă lume
Decât aceea unde, fără nume,
El ispăşeste râsul tuturor.
Adolescenţii se mai ţin de glume
Şi-i pun în palmă semne de-ale lor,
El e bătrân şi înţelegător,
Cu noi, cu toţii, dar, cu cei mici, anume.
Şi cine observă, înt-o doară,
Ca el e-aici din vremuri de demult,
Imperturbabil, în acest tumult,
El, cerşetorul, a uitat să moară.
Sub zdreanţa lui, minunea se-ntrupează,
În el e Dumnezeu, ce stă de paza.
Olguţa, draga mea, ştii ce ne-a spus şeful cel nou când a venit în vizită?
RăspundețiȘtergere"-Copilul care plânge, primeşte de mâncare, cel ce tace, nu!"
Aşa că... deşi ştiu că nu mă vor auzi mulţi, dar şi plaja este mare şi plină de firicele de nisip.
Dl Victor, ştiu că nu mă minţiţi, iar eu ştiu sigur că Dumnezeu vede totul, şi nimic nu rămâne neplătit, ştiu şi că, tot El ne dă, dar nu ne bagă în traistă. Dacă noi dormim mereu, niciodată nu ne vom mai ridica
RăspundețiȘtergerePoate că românii îşi vor regăsi demnitatea de care şi-au bătut şi îşi bani unii joc...
RăspundețiȘtergereGânduri bune din partea noastră, Dana!
Sperăm, doar cu speranţa am mai rămas.
RăspundețiȘtergereVă îmbrăţisez cu drag, Cristian!