În palma ta

 

 

Ia-mă-n palma ta o noapte,
Pune-mi stelele pe tâmple
Visele mele răscoapte
În zori să mi se întâmple.

Pune-mi numai o privire
În suflet, să mă ridice,
Frânte aripi să-mi deşire,
Să zbor, plină de alice.

Pune-mi glasul tău sub coală
Să-mpletesc un colţ de cer
Fără nicio bănuială,
Fără niciun grănicer.

Sub pernă, să pot dormi,
Mi-ar fi de ajuns o geană,
Stelele ar aţipi
Mângâiate pe sprânceană.

Fără trudă, aş putea
Sufletul să-mi odihnesc,
Topindu-mă-n palma ta,
Pe tărâmul îngeresc.

 

 

 

O pagină de cer

Planetele s-au ondulat,
Stelele drumu-au pietruit,
Ploile s-au debusolat,
Tot Universul s-a grăbit
Clipele lui să-mi dăruiască
Sufletu-n ele să-mi ascund,
La pieptul său să mă primească,
În cel mai tainic şi profund
Ungher al inimii rănite,
Să-mi aştern virgula firavă
Pe care o păstrez în minte
Cu iz de lacrimă suavă.
Să-mi pun amprenta pe-o planetă,
Pe-o stea să-mi iscălesc menirea,
Pe-o pagină de cer, discretă
Să-mi difuzez veşnic iubirea.
Petale-n versuri colorate
Ochii de dragoste să umple
Iar paginile mele-n noapte
Să lumineze multe tâmple,
S-aline suflete rănite
Stropind iubire peste veac
Pe inimile biciuite
Să ningă flori de liliac.

M-aş cuibari la pieptul tau

La pieptul tău m-aş smulge din ghiarele coşmare,
În ochii tăi m-aş pierde ca-ntr-o pădure vie,
Te-ascult din depărtare, zâmbesc să-ţi fac plăcere,
Dar noaptea asta parcă... devine-aşa pustie...
M-aş rătăci-n iubirea ce mi-aşterni la picioare
Torcându-mi la ureche cuvinte de amor,
Ţi-aş fremăta surâsul cu orice sărutare.
În noaptea asta parcă îmi e un groaznic dor
Numai să-ţi privesc ochii ca pe-o pădure verde,
Să-ţi simt inima-n pieptu-ţi cum bate disperată,
Prin sărutari albastre şi argintii m-aş pierde
M-aş cuibari la pieptu-ţi cu inima-ţi curată.