Pătrunde lent prin porii toţi,
Îl simt neîncetat prin vene,
Zadarnic sper că ai să poţi
Să-l stingi cumva, arde alene.
Cale de-ntoarcere nu are,
Leacul nici nu s-a inventat,
Îndulcesc clipele amare
Cu-n vers şoptit, neasortat.
Tac când nu am nimic a spune
Deşi răcnesc mereu în şoapte,
Am ales pe această lume
Un drum clădit de stele-n noapte.
Un fir de vers ce dogoreşte,
Toceşte câte-o picătură,
M-adună, iar mă risipeşte,
Mă reîncarcă de căldură.
Tac adunând pe lângă mine
Firave gânduri de cu seară,
Alung un dor când altul vine
Şi se aşterne-n inimioară.
Îl simt neîncetat prin vene,
Zadarnic sper că ai să poţi
Să-l stingi cumva, arde alene.
Cale de-ntoarcere nu are,
Leacul nici nu s-a inventat,
Îndulcesc clipele amare
Cu-n vers şoptit, neasortat.
Tac când nu am nimic a spune
Deşi răcnesc mereu în şoapte,
Am ales pe această lume
Un drum clădit de stele-n noapte.
Un fir de vers ce dogoreşte,
Toceşte câte-o picătură,
M-adună, iar mă risipeşte,
Mă reîncarcă de căldură.
Tac adunând pe lângă mine
Firave gânduri de cu seară,
Alung un dor când altul vine
Şi se aşterne-n inimioară.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
â , ă , î , ş , ţ , Â , Ă , Î , Ş , Ţ
Mă cam laud, nu-i aşa ?
Care e părerea ta?
Fii corect şi comentează
Ceea ce te deranjează!