Eu nu am totul la picioare, Nici nu-mi doresc așa un chin, Păşesc în lumea asta mare Pe-alei trasate de destin. Nu vreau nimic din visul tău, Eu port în mine dragostea Și-i mulțumesc lui Dumnezeu Pentru ceea ce pot vedea.

De nu-nţelegi ce am pe suflet
Nu-ţi pierde timpul în zadar,
Alege varianta umblet,
Nu aştepta vreun vis în dar.
De nu-nţelegi din slova mea
Decât coperta şi-o fărâmă,
Nu te-obosi, nu întârzia,
De-acum nimic nu mă sfărâmă.
De nu-nţelegi că ştiu ce-ascunde
Zidul care te camuflează
Deşi, rosteşti vise profunde,
Nu mă mai impresionează.
De nu-nţelegi că totul are
O limită şi-un început,
Atunci visează-n continuare
Că încă nu am priceput.
Iar, dacă vrei neapărat
Să-ţi descifrez de-a fir a păr,
Lasă cartea de colorat,
Rosteşte purul adevăr!




