Treptele secundei

Am coborât năvalnic în grota vieţii crude,
Spărgând ferestre-n răcnet, am imortalizat
Secvenţele durerii, l-am implorat pe Jude,
Sufletu-n mine zace rebel carbonizat...

Am licărit o clipă sub tăceri mormântale,
Sorbind cu linguriţa din zorii următori,
Mi-am implorat fiinţa să se ridice-agale
Dar rădăcina-mi piere sub caldele ninsori.

Am ridicat o geană punând semn între file,
Cu braţul drept pictez câte un vers pitic
Deşi în labirintul de mii şi mii de mile
Mă răscolesc furtuni în stil acrobatic,

Deşir surâs minuscul săpând adânc în noapte
Legenda dimineţii-n amurgul avansat,
Împletesc flori din roua pierdută printre şoapte
Urcând treapta secundei ce m-a încătuşat.

Catargul

Chiar de vei bea oceanul, drum nu voi regăsi,
Corabia uitări deja o cârmuiesc
Malul e plin de alge, pe el nu pot păşi
De astăzi nu mai vreau nici măcar să-ţi zâmbesc
Prin ape furtunoase, cu valuri cât un munte
Catargu-îl voi menţine cum nu am mai făcut
Ochii noştri nu vreau nicicând să se confrunte
Filmul a luat sfârşit, vâslesc spre început.