Trăiesc sfânta iubire

Ieri pierdusem la ruletă
un sac plin cu demnitate,
iubeam o marionetă
cu prea multă libertate.

Azi împart în patru firul,
pe nori să mă-adăpostesc,
să mă scalde în misterul
clipelor, şi să zâmbesc.

Mâine când tăia-voi cerul
cu fulgi aşternuţi pe gene,
vei descoperi că gerul
tăcerii învinge-alene.

Lacrima, ce-a curs o viaţă,
se va transforma în crin
şi-un zâmbet de dimineaţă
va-nflori peste destin.

Ieri pierdusem tot şi toate
într-o clipă de-amăgire,
azi trăiesc cu demnitate
dăruind sfânta iubire.

Azi din suflet curg poeme
peste clipele curate,
numai am de ce mă teme,
am iubire pân' la moarte.