Iubirea ne-a ţinut în viaţă

Nu ştiu de ce-am crezut că sensul,
Unic va fii, de-aceasta dată,
Ştiam că totul stă în versul
Din dragostea adevărată.

Ştiam c-ai să revii pe file
Măcar din curiozitate,
Chiar dacă mii şi mii de mile
Ne despărţeau, aveai dreptate.

Iubirea noastră nu se pierde,
Nu-i doar un vis, uitat în zori,
Mereu va-nmugurii, mai verde
Va înflori-n mii de culori.

Ştiam c-am să-ţi descopăr paşii
În jar, nestins de nicio ploaie,
Întreţinut de îngeraşii
Scăldaţi de lacrimi în şuvoaie.

Nu ştiu de ce-am crezut că totul
În jurul meu s-a năruit,
Doar ştiam că eşti antidotul
Oricărui drum nepietruit.

Ştiam că uşa nu se-nchide,
Că-n prag doar tu te poţi ivi,
Că universul va decide
Firescul sens al inimi.

Acum văd totul fără ceaţă,
Din licurici s-au născut stele,
Iubirea ne-a ţinut în viaţă,
Ca mugurii pe rămurele.