Eu nu am totul la picioare, Nici nu-mi doresc așa un chin, Pășesc în lumea asta mare Pe-alei trasate de destin. Nu vreau nimic din visul tău, Eu port în mine dragostea Și-i mulțumesc lui Dumnezeu Pentru ceea ce pot vedea.
Lasă-mă, seară de seară
Să-mi iau pauza de viaţă
Ca și când, ultima oară
Am sorbit, de dimineață
Dintr-o cană cu suspine
Plină până la refuz,
Lasă-mă, să fiu cu mine,
Chiar dac-am să fac abuz.
Lasă-mă, să-mi caut vina
De a nu te înțelege,
De a-mi iubi rădăcina
Fără să încalc vreo lege
Din cele încovoiate
Și îndreptate cu patos,
Lasă-mă, să n-am dreptate
Stând pe norul meu pufos.
Lasă-mă să-mi spăl tristețea
În picături de iubire,
Să-mi înlătur bătrânețea
În a mea dumnezeire.
Să-mi fac așternut pe norii
Pe care mi-i construiesc,
Criticii și cititorii,
Cu sufletul, să-mi hrănesc.
Lasă-mă, s-aștern zadarnic
Pe file, chiar slove moarte,
Dacă ești viteaz și harnic,
De poți merge mai departe
Fără să te-agăți de spinii
Gerului ce ne-nconjoară,
Să emit doar ciudățenii,
Lasă-mă, seară de seară.
Postări
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
â , ă , î , ş , ţ , Â , Ă , Î , Ş , Ţ
Mă cam laud, nu-i aşa ?
Care e părerea ta?
Fii corect şi comentează
Ceea ce te deranjează!