Eu nu am totul la picioare, Nici nu-mi doresc așa un chin, Pășesc în lumea asta mare Pe-alei trasate de destin. Nu vreau nimic din visul tău, Eu port în mine dragostea Și-i mulțumesc lui Dumnezeu Pentru ceea ce pot vedea.
Iubirea mea... e-o poezie
Ce-adoarme norii în apus,
Ce umple inima pustie
Când uiţi tot ce aveai de spus.
Iubirea-i zbor fără aripă
Şi zâmbetul necontrolat,
E primăvara într-o clipă
Şi iarna ce s-a destrămat.
Iubirea-i fructul din livadă
Cules în luna lui Cuptor,
Din vise fără baricadă
Şi ramuri îmbibate-n dor.
Iubirea-i strop curat de rouă
Născut din razele de stea,
Ce-au inundat o lună nouă,
Dăruind ierbii dragostea.
Iubirea mea... nu-i doar o rimă
Deşi, eşti versul meu nescris
Ce-mi dă putere şi lumină
Să sorb din lacrimi orice vis.
Iubirea... e o poezie
Citită până la sfârşit
În cântec surd de ciocârlie
Şi-aripi de dor neprăbuşit.
Postări
Mulţumesc pentru frumosul poem
RăspundețiȘtergereînchinat celui mai minunat sentiment: IUBIREA!
Gânduri bune și lectura plăcută!
RăspundețiȘtergereMulţumesc mult! Vă doresc o zi
RăspundețiȘtergerefrumoasă şi mult succes pentru
viitoarele publicaţii !
O săptămână minunata, va doresc!
RăspundețiȘtergere