Voi, cei ce striviţi iubirea ca pe-o muscă cu-o paletă,
Vă jucaţi cu sentimentul...mai bine pe-altă planetă
M-aş muta, să joc un teatru fără spectatori sau scenă
Decît să jonglez cu viaţa şi-n suflet să am...cangrenă...
Voi, toţi ce cumpăraţi clipa din piaţă, de pe cântar...
Şi-o trăiţi, chiar dacă-n urmă aţi lăsat un gust amar,
Ne clipind măcar odată...fără un strop de regret
Şi nu v-apasă trecutul... nici cel bun, nici cel defect,
Sincer vă spun, fără teamă...mi-aş dori ca voi să fiu
Însă pentru mine este...înc-odată ...prea târziu.
Eu teatru nu pot juca...eu pun suflet în iubire
Aşa sunt orice aţi face, chiar dacă n-am fericire...
Vă jucaţi cu sentimentul...mai bine pe-altă planetă
M-aş muta, să joc un teatru fără spectatori sau scenă
Decît să jonglez cu viaţa şi-n suflet să am...cangrenă...
Voi, toţi ce cumpăraţi clipa din piaţă, de pe cântar...
Şi-o trăiţi, chiar dacă-n urmă aţi lăsat un gust amar,
Ne clipind măcar odată...fără un strop de regret
Şi nu v-apasă trecutul... nici cel bun, nici cel defect,
Sincer vă spun, fără teamă...mi-aş dori ca voi să fiu
Însă pentru mine este...înc-odată ...prea târziu.
Eu teatru nu pot juca...eu pun suflet în iubire
Aşa sunt orice aţi face, chiar dacă n-am fericire...
Postări
Frumoasa poezia se cam spune adevarul despre barbatii in ea....
RăspundețiȘtergereCHIAR NU MA JOC CU SENTIMENTELE TALE, DOAR MA DERANJEAZA MASOCHISMUL IN CARE TE ZBATI.NU TU TREBUIE SA TE MUTI PE ALTA PLANETA.TREBUIE SA GASESTI INTRADEVAR SUFLETUL CARE SA ITI DARUIASCA IUBIREA PE CARE O DARUIESTI.
RăspundețiȘtergere