Am reţinut doar ce-am vrut şi-am îndepărtat lumina,
De mulţi am fost sfătuită, să-mi trăiesc viaţa ce zboară,
Dar eu retrăiam trecutul şi-l păstram ca pe-o comoară
La orice pas, amintirea sufletul mi-l inunda
Uitînd toată fericirea ce viaţa mi-o oferea...
M-agăţam de-asemănari....şi zburdam cîteva zile,
Iar cînd foaia se păta mă retrăgeam în suspine
Ferecînd uşa iubirii şi ferestrele-aburite,
Nelasînd cheia din mînă, amintirile din minte,
Să-mi îndepărteze ceaţa care mă învăluia,
Să mă retrag lîngă mîna ce tandru mă mîngîia.
Postări
Amintirile si oamenii sunt la fel , cand le trece timpul , le ramane numai umbra ...Nu lasa , draga mea , singuratatea sa patrunda atat de adanc in sufletul tau , ea ,poate sa dezlantuie un val de tristete , ce face ca fiinta ta sa devina plapanda , iar sufletul tau sa se simta ,,robul ,,unui ,,stapan ,, al chinului ce se poate numi ,,SUFERINTA,, .Traieste prezentul , alunga trecutul si gandeste-te la viitorul tau !!!
RăspundețiȘtergereEu va multumesc tuturor celor ce sunteti aproape de mine cu sufletul, celor ce intelegeti prin ce trec sau am trecut, va multumesc pentru sfaturile pe care mi le dati si sunt de acord cu voi....!!!TREBUIE SA UIT CLIPELE DE FERICIRE PE CARE LE-AM TRAIT CU UNICUL SUFLET CE MI-A OFERIT IUBIRE ADEVARATA.
RăspundețiȘtergereClipe de suferinta deja le-am ingropat sub clipele de iubire.
De acum am o singura dorinta:
Sa ingrop si clipele iubirii trecute....Sper sa reusesc.....deja se ivesc muguri de iubire, doar ca....prin cite am trecut....nu stiu cum sa-i infloresc....intre mine si voi toti , cei ce ma sfatuiti simt uneori un zid pe care nu pot sa-l inteleg, sa-l daram, nu stiu daca ma intelegeti, dar....in acele clipe , EU NU VA INTELEG DELOC. TRECUTUL MEU DE VIS NU MERITA UITAT! Imi e imens de greu sa-l uit....voi incerca, dar nu promit nimic!