De la cinci ani tot scriu mereu,
Pe unde şi... când am putut,
Iar acum bunul Dumnezeu
M-a ajutat... extrem de mult,
Mi-a scos suflete dragi în cale,
Fiinţe blânde, minunate,
Ce nu m-au mai lăsat spre vale
Să mă tot duc, şi nici în noapte
Să hoinăresc fără vreun ţel,
Mi-au aprins steaua adormită,
Mi-au intrat până-n sufleţel.
Simt că trăiesc, sunt împlinită...
Ca dup-un vis, prea minunat
Zăresc alţi zori de dimineaţă,
Am atins ceea ce-am visat,
Respir alt început de viaţă.
Pe unde şi... când am putut,
Iar acum bunul Dumnezeu
M-a ajutat... extrem de mult,
Mi-a scos suflete dragi în cale,
Fiinţe blânde, minunate,
Ce nu m-au mai lăsat spre vale
Să mă tot duc, şi nici în noapte
Să hoinăresc fără vreun ţel,
Mi-au aprins steaua adormită,
Mi-au intrat până-n sufleţel.
Simt că trăiesc, sunt împlinită...
Ca dup-un vis, prea minunat
Zăresc alţi zori de dimineaţă,
Am atins ceea ce-am visat,
Respir alt început de viaţă.