Am fost odată într-o bancă
Să-mi plătesc viaţa cu monezi,
M-a privit ca pe-o sărăntoacă,
O doamnă fină, cu ochi verzi.
Un pumn de bani, cât o bancnotă
I-am dat, ea m-a privit ciudat
Parcă citea o anecdotă
Cu gust de lacrimă, sărat.
Azi, am găsit un ban pe stradă,
Aruncat poate de-o cucoanăUn pumn de bani, cât o bancnotă
I-am dat, ea m-a privit ciudat
Parcă citea o anecdotă
Cu gust de lacrimă, sărat.
Azi, am găsit un ban pe stradă,
În noaptea ce nu vrea să vadă
Cum se iubeşte fără hrană.
Sau poate i-a scăpat din mână
Unei minore parfumate,
Doar e sfârşit de săptămână
Şi trăim toţi în libertate.
L-am ridicat, fără ruşine
L-am strâns în palma mea fierbinte,
Stelele poate-au râs de mine
Dar eu, am păşit înainte.
Un ban, mic, fără importanţă,
Căzut în noapte pe trotuar,
Viaţa lui n-a luat vacanţă,
L-am încălzit, în buzunar.
L-am strâns în palmă cu putere
De parcă ar fii fost comoară,
Poate chiar e, poate-i avere
Sau plata lacrimii, amară.
Poate-a fost călcat în picioare
De sute, mii de călători,
L-am salvat, rămânând datoare
Să-mi expun gestul, de cu zori.
Nu cred că-n mintea mea, avară,
Stătea întins gândul că eu,
Pot fii, pentru întâi-a oară,
Pentru-n bănuţ, mic Dumnezeu.
L-am strâns în palma mea cea dreaptă
Să-mi dea puterea-i de... metal.
E vineri, viaţa nu m-asteaptă,
E vineri, trece ca un val.
Postări
