Probabil că de mâine

 

 

 

 

De-ai știi ce greu îmi e să zbor spre lună,

Cum am făcut-o numai noi... cândva,

De-ai știi cum mă întorc, ca o nebună,

După un pas, fac doi în urma mea.

De-ai știi... cum toți mă urcă sus pe creste,

Doar eu cobor, cu gândul că greșesc,

Că între noi n-a fost doar o poveste,

Ci-un munte de poeme... și zâmbesc...

Zâmbesc înlăcrimând această coală,

Probabil că de mâine voi muri,

Sau mă voi vindeca de a ta boală

Ce-o port aici, în locul inimii.