Mi-e dor de cuvinte,
de albe tăceri,
de paşi înainte,
de veşnicul ieri...
mi-e dor de iubire
sau ce-a mai rămas
pe sub cimitire
în pacea din glas...
mi-e dor să-mi pui stele
de vis la urechi,
să-mi sculptezi pe ele
metehnele vechi...
mi-e dor să-mi descoperi
dorinţa de-a fi,
să-mi depeni luceferi
din joc de copii.
mi-e dor cum nu-i altul
mai dor pe pământ,
mă strigă asfaltul
să-i torc un cuvânt,
din versul în care
te răstălmăceam,
mi-e dor de uitare,
mi-e dor de ocean.
de albe tăceri,
de paşi înainte,
de veşnicul ieri...
mi-e dor de iubire
sau ce-a mai rămas
pe sub cimitire
în pacea din glas...
mi-e dor să-mi pui stele
de vis la urechi,
să-mi sculptezi pe ele
metehnele vechi...
mi-e dor să-mi descoperi
dorinţa de-a fi,
să-mi depeni luceferi
din joc de copii.
mi-e dor cum nu-i altul
mai dor pe pământ,
mă strigă asfaltul
să-i torc un cuvânt,
din versul în care
te răstălmăceam,
mi-e dor de uitare,
mi-e dor de ocean.
Scrieti foarte, foarte frumos... va citesc de ceva timp, azi si comentez. O zi superba cu ocazia acestei sarbatori!
RăspundețiȘtergereMulțumesc din suflet, draga mea!
RăspundețiȘtergere