Când tot şi toate se rezumă
La o frântură de cuvânt,
Restul e doar balon de spumă
Purtat pe adieri de vânt.
Când au fost spuse-atât de multe
Deşi, nu s-a rostit nimic,
Rămâne Cerul să m-asculte,
Convins că te aştept veşnic.
Când din silabă, fac o strofă
Şi din cuvântul tău poem,
Pe catifea nu pune stofă,
Citeşte-mă, în gând te chem.
Când sub privirea ta domneşte
Oceanu-acesta de tristeţe,
Cerul mă-apasă, mă striveşte,
Sufletu' începe să-mi îngheţe.
Când lacrima îmi este frate,
Suspinul hrană-n seri târzii,
Totu-i pustiu când eşti departe
Iar, tu, curând spui c-ai să vii...
Curând însemnă pentru mine
Un veac, un veac şi jumătate
Dar, nu contează, în suspine
Mă-mbrac în fiecare noapte.
Curând voi desluşi minutul
Prin praful aşternut pe nori,
Iubirea v-a topi trecutul,
E singura între valori.
Postări
