Noaptea asta

Mie, noaptea asta-mi pare
Fără nici un conţinut,
Parc-ar fi o simulare
Dintr-un neînceput trecut.
Noaptea asta, vine, parcă
Pe aripi de rândunele
Adormite pe o barcă
Ce se-nalţă pân' la stele.
Chiar îmi pare o nălucă
Ce revine şi se pierde,
Neştiind und' să se ducă
Cu cine să se dezmierde,
Mie, noaptea asta-mi pare
Scurtă, precum o clipire
Ce-n sărutul tău dispare
Ca o simplă amăgire.
Flacără din rugi de mure
Peste bolta răsturnată
Luminată de-o secure
Limpede şi argintată.
Noaptea asta-mi pare mie
Un vals tandru, îngeresc,
Plecat în călătorie
Să-ţi şoptească: Te iubesc!